Dialogul lui Putin cu poporul, un magistral exerciţiu de echilibristică (Le Figaro)

În timpul unui show televizat de patru ore perfect orchestrat, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut un magistral exerciţiu de echilibristică. Ajutat de mimică, liderul de la Kremlin a alternat atacuri agresive şi cuvinte încurajatoare la adresa Occidentului, comentează cotidianul francez Le Figaro.

În timp ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, negocia la Geneva, Putin nu a cedat niciun milimetru din revendicările teritoriale ruse la adresa Ucrainei, dar a îndepărtat perspectiva unei intervenţii militare masive în sud-estul ţării. El a negat cea mai mică implicare a ţării sale în revoltele şi violenţele din Sloviansk şi Doneţk, informaţii pe care le-a calificat drept 'baliverne'. În acelaşi timp, Putin a recunoscut, după ce iniţial a dezminţit, că trupele ruseşti au intervenit în urmă cu o lună şi jumătate în Crimeea, în sprijinul separatiştilor din peninsulă.

Cu toate acestea, preşedintele rus a dorit să risipească impresia, împărtăşită la Washington şi Bruxelles, că scenariul din Crimeea se va repeta şi în estul Ucrainei. Unui telespectator din Siberia care l-a întrebat dacă intenţionează să ordone trupelor ruse să treacă frontiera, liderul de la Kremlin i-a răspuns: 'Nu trebuie să devenim euforici. Compoziţia etnică din Crimeea (58% cetăţeni ruşi) diferă de cea din estul şi sud-estul Ucrainei (38% la Doneţk). Trebuie să facem totul pentru a-i ajuta pe oamenii de acolo să-şi apere drepturile şi să-şi decidă destinul. Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) mi-a dat dreptul să trimit trupe în Ucraina, însă eu sper foarte tare că nu voi face uz de acest drept şi se va reuşi rezolvarea problemelor pe căi diplomatice şi politice'.

Potrivit Le Figaro, acesta a fost singurul 'semn veritabil de dezescaladare' pe care Putin l-a trimis partenerilor occidentali, un mesaj pe care aceştia din urmă l-ar putea percepe şi ca pe o ameninţare voalată.

În rest, Putin a negat cea mai mică legitimitate a actualului guvern ucrainean, asupra căruia el a proiectat responsabilitatea actualei crize. Preşedintele rus nu a ezitat să decredibilizeze viitoarele alegeri prezidenţiale, prevăzute pentru 25 mai, cerând ca acestea să fie precedate de o reformă a Constituţiei, care să prevadă 'federalizarea' sau 'descentralizarea' ţării. Putin nu a tranşat între aceste două concepte, ştiind foarte bine că cel din urmă a fost utilizat chiar de premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk.

În acelaşi timp, Putin a cerut 'garanţii' pentru populaţiile rusofone din Ucraina de est, fără a preciza de care. În orice caz, preşedintele rus nu doreşte ca puterea centrală din Kiev să trimită 'oligarhi' pentru a guverna marile oraşe din estul ţării.

La adresa Washingtonului şi Bruxellesului, Putin s-a arătat ceva mai amabil, fiind preocupat să apară, în faţa unei naţiuni ruse îngrijorate şi vindicative, ca un preşedinte înţelept şi măsurat. Totul, în punerea în scenă şi în întrebările auditoriului, a fost organizat în acest scop. Liderul rus a condamnat limbajul dur al unui jurnalist militar care-i compara pe liberalii ruşi cu nişte 'hamsteri cu dinţi putrezi' şi a asigurat o fetiţă de 6 ani, care punea la îndoială bunătatea lui Barack Obama, că preşedintele american 'este un om cinstit şi curajos', care nu ar ezita 'să-l salveze de la înec' dacă s-ar prezenta ocazia.

În schimb, Putin a fost extrem de critic la adresa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), acuzând Alianţa, care şi-a continuat extinderea în Europa Centrală şi de Est, că a determinat Rusia să anexeze Crimeea. Empatic, prezentatorul Dmitri Kiselev, vedetă a televiziunii publice ruse, vizat la rândul său de sancţiunile europene, s-a plâns că resimte un 'sentiment de sufocare în faţa încercuirii NATO', pe care a comparat-o cu 'o tumoră canceroasă'. 'Nu vă fie frică, noi vom sufoca întreaga lume', l-a asigurat Vladimir Putin.