Descoperire surprinzătoare: un organ neglijat este asociat cu longevitatea

Timp de zeci de ani, medicii au considerat timusul un organ specific copilăriei, care îşi pierde din funcţionalitate odată ce persoana ajunge la vârsta matură. Însă două studii importante recente sugerează că această glandă adesea neglijată – despre care majoritatea oamenilor nu au auzit niciodată – rămâne activă la adulţi, jucând un rol surprinzător de important în menţinerea sănătăţii pe termen lung şi în combaterea bolilor.

Studiile au arătat că un timus sănătos reduce riscul de mortalitate şi îmbunătăţeşte rezultatele imunoterapiei împotriva cancerului.

Timusul este un organ mic, în formă de fluture, situat în spatele sternului. Rolul său principal este de a antrena celulele T, luptătorii din prima linie ai sistemului imunitar împotriva infecţiilor şi a cancerului. Medicina convenţională a susţinut mult timp că acesta se micşorează până la a deveni irelevant odată cu înaintarea în vârstă.

„Glanda timus, care, trebuie să recunosc, nu a fost niciodată cu adevărat în centrul atenţiei în ceea ce priveşte îngrijirea pacienţilor, ar putea fi mult mai importantă decât se credea anterior”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Michael D. Cirigliano, profesor asociat de medicină la Şcoala de Medicină Perelman a Universităţii din Pennsylvania, care nu a fost implicat în studiu.

Ce a descoperit cercetarea

În primul studiu, publicat în Nature, cercetătorii au folosit inteligenţa artificială pentru a analiza tomografiile toracice a peste 27.000 de persoane, dezvoltând un indice de sănătate a timusului bazat pe aspectul organului în imagistica de rutină. Scorurile mai mari indicau un timus mai sănătos şi mai funcţional.

Funcţionarea mai bună a timusului a fost asociată cu un risc de deces redus din toate cauzele, inclusiv cancer pulmonar, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni. Pe parcursul unei perioade de urmărire de 12 ani, persoanele cu o funcţie timică mai bună au prezentat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces cardiovascular cu 63% mai mic şi un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic decât cele cu o sănătate a timusului scăzută.

Aceste asocieri s-au menţinut chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au ajustat datele în funcţie de vârstă şi de alţi factori de sănătate.

Persoanele cu timusul mai sănătos au prezentat o diversitate mai mare a celulelor imune şi niveluri mai scăzute de proteine inflamatorii, sugerând beneficii mai ample legate de un sistem imunitar mai puternic.

Al doilea studiu prospectiv de amploare, publicat tot în Nature, a urmărit peste 25.000 de adulţi şi a confirmat aceste concluzii: o sănătate mai bună a timusului a prezis o durată de viaţă mai lungă, un risc mai scăzut de cancer pulmonar şi o mortalitate cardiovasculară redusă, independent de vârstă, sex şi obiceiul de a fuma.

Schimbare radicală pentru tratamentul cancerului

Implicaţiile depăşesc îmbătrânirea. În cel de-al doilea studiu, dintre cei peste 1.200 de pacienţi cu cancer trataţi cu imunoterapie, o tehnică care mobilizează sistemul imunitar pentru a combate tumorile, cei cu timusul mai sănătos au avut rezultate semnificativ mai bune.

Pacienţii cu un timus sănătos au prezentat un risc cu aproximativ 37% mai mic de progresie a cancerului şi un risc de deces cu 44% mai mic, chiar şi după luarea în considerare a altor factori legaţi de pacient, tumoră şi tratament.

Rezultatele sugerează că anterior, rolul timusului a fost subestimat în ceea ce priveşte determinarea modului în care pacienţii reacţionează la imunoterapia împotriva cancerului.

Efectul benefic a fost observat la mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar, melanomul, cancerul de sân şi cel renal. Un studiu separat asupra pacienţilor cu cancer pulmonar, publicat în octombrie 2025, a confirmat în continuare legătura dintre sănătatea timusului şi supravieţuire.

Stilul de viaţă joacă un rol mai important decât se credea anterior

Studiile au constatat, de asemenea, că sănătatea timusului nu este pur şi simplu o funcţie a vârstei. Aceasta variază foarte mult în rândul adulţilor şi este influenţată de factori pe care îi putem controla.

Femeile aveau, în general, un timus mai sănătos decât bărbaţii. Sănătatea timusului scade odată cu creşterea indicelui de masă corporală. Iar factorii cronici ai stilului de viaţă — fumatul, obezitatea, inactivitatea fizică şi stresul cronic — au fost asociaţi cu declinul accelerat al timusului, iar nivelurile mai ridicate de markeri inflamatori au fost asociate cu îmbătrânirea şi bolile.

Primul studiu a asociat, de asemenea, sănătatea scăzută a timusului cu inflamaţia sistemică, obezitatea, fumatul şi tulburările metabolice, cum ar fi diabetul, toate acestea fiind asociate cu îmbătrânirea accelerată şi riscul crescut de îmbolnăvire. Cirigliano a afirmat că datele arată clar că stilul de viaţă afectează „cu siguranţă” sănătatea timusului.

El a spus că, deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste asocieri, punerea în lumină a acestui organ neglijat de mult timp ar putea fi „exact ceea ce a prescris doctorul”.

Dr. Joao Pedro Matias Lopes, alergolog cu expertiză în imunologie şi profesor asistent de pediatrie la Universitatea Case Western, care nu a fost implicat în studii, a remarcat că involuţia timusului nu poate fi inversată, deoarece este un proces biologic natural.

„Ceea ce aduc în discuţie studii precum acestea, este dacă schimbările în obiceiurile de sănătate sau alte strategii potenţiale de gestionare ne-ar putea permite să reducem rata de declin şi cât de mare poate fi impactul asupra sănătăţii unei persoane”, a spus Lopes.

Concluziile sugerează că menţinerea sau îmbunătăţirea funcţiei timusului ar putea fi o strategie viabilă pentru o îmbătrânire echilibrată, reducerea riscului de îmbolnăvire şi îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului cancerului.

„Aş sublinia faptul că o dietă sănătoasă, exerciţiile fizice regulate şi renunţarea la fumat sunt întotdeauna benefice”, a spus Lopes.

„Dar rămâne de discutat în detaliu cât de mult influenţează acestea funcţia timică.”, a precizat acesta.