Depunerea acţiunii în instanţa de contencios administrativ

Cine este în drept să depună o acţiune în contenciosul administrativ?

Conform Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, articolul 16 denumit ,,Depunerea cererii de chemare în instanţa de contencios administrativ", persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea a actului respectiv, în tot sau în parte, şi repararea pagubei cauzate.

Acţiunea poate fi înaintată nemijlocit instanţei de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege şi în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluţionarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate.

Reclamanţii, în acţiunile născute din raporturi de contencios administrativ, sunt scutiţi de plata taxei de stat.

Astfel, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita autorităţii publice emitente, la început printr-o cerere prealabilă, în termen de 30 de zile ( care nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ) de la data comunicării actului, revocarea acestuia, în tot sau în parte, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Care sunt subiecţii contenciosului administrativ?

Prin subiect înţelegem persoanele care sunt titulari de drepturi şi de obligaţii şi peroanele participante la raportul de contencios administrativ.

În baza art. 5 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, conchidem că: - subiecţi cu drept de sesizare în contenciosul administrativ avem: atât subiecţi generali (persoana fizică, persoana juridică şi funcţionarul public) cât şi subiecţi speciali.

Subiecţii generali sunt: persoana, inclusiv funcţionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri - în condiţiile art.14 al legii menţionate.

Subiecţii speciali sunt persoanele care au un statut juridic special, deţin o anumită funcţie şi sunt: a) Guvernul, Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, preşedintele raionului şi primarul - în condiţiile Legii privind administraţia publică locală; b) procurorul care, în condiţiile articolului 5 din Codul de procedură civilă, atacă actele emise de autorităţile publice; c) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vătămate într-un drept al său, atacă actele administrative - în condiţiile Legii cu privire la avocaţii parlamentari; d) instanţele de drept comun şi cele specializate, în cazul ridicării excepţiei de ilegalitate - în condiţiile art.13 al legii contenciosului administrative, e) alte persoane, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Care instanţe judecătoreşti sunt competente să soluţioneze acţiunile în contenciosul administrativ?

Conform Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, art. 6, sunt în drept să soluţioneze, deci dispun de competenţă de a examina acţiuni în contenciosul administrativ următoarele instanţe: a) judecătoriile; b) curţile de apel; c) Curtea Supremă de Justiţie.

Pentru judecarea acţiunilor în contenciosul administrativ, la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie colegii specializate.

În curţile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, acţiunile în contenciosul administrativ sunt judecate de complete de judecată sau de judecători desemnaţi de preşedintele instanţei respective. În judecătorii, acţiunile în contenciosul administrativ sunt judecate de judecători desemnaţi de preşedintele instanţei respective.

Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal şi master în dreptul constituţional şi administrativ în Republica Moldova