Deportaţii din Giurgiu

Miercuri, 21 noiembrie, de la ora 14.30, la Reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti, str. Vasile Lascăr nr. 31, a avut loc masa rotundă cu titlul ”Deportaţii din Giurgiu”, iniţiată de prof. Lăcrămioara Stoenescu, autoarea mai multor cărţi cu acest subiect, ea însăşi deportată în copilărie.

Această masă rotundă s-a desfăşurat în completarea proiectului ”Rusaliile Negre; Deportaţii în Bărăgan” al Fundaţiei Academia Civică. Moderatorul întâlnirii a fost prof. univ. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti. La eveniment au fost invitaţi: Doina Jela, editor; Romulus Rusan, de la Fundaţia Academia Civică; Andrei Muraru, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc; Silviu Moldovan, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

A fost prezent un numeros public, în rândul căruia au predominat tinerii, mulţi dintre ei fiind elevi. În dezbaterile, deosebit de interesante, s-au implicat şi foşti deportaţi, prezenţi în sală, care şi-au depănat amintirile din iadul comunist.

Titlul mesei rotunde a fost legat de împlinirea a 60 de ani de la deportările din Giurgiu. În acest sens, prof. Lăcrămioara Stoenescu a declarat: ”Am vrut să scriem şi noi în istoria ţării o pagină despre deportaţii din Giurgiu”.

În principal, documentaţia acestei mese rotunde a fost volumul ”Copii, duşmani ai poporului”, despre care autoarea, dna Stoenescu, a spus: ”Am scris această carte, nedorind să iau cu mine în eternitate amintirile din deportare, pe care am vrut să le afle şi cei care nu le-au trăit şi nu le vor cunoaşte, din fericire, decât din cărţi. În final, am simţit că m-am purificat, lăsând în urmă spaimele, angoasele, teama de Securitate, şi am devenit din nou asemenea copilului pur, care a plecat în lume cu sufletul curat, nemaculat de ororile unei lumi nedrepte şi neiertătoare”.

O asemenea carte şi o astfel de masă rotundă duc, desigur, din toate punctele de vedere, spre ceea ce se cheamă catharsis.