Demascaţi: Cine au fost spionii lui Putin în Regatul Belgiei?
alte articole

Un umil "reprezentant comercial" cu acces la cel mai înalt nivel la Kremlin, un "consul general" legat de cel mai mare serviciu de spionaj al Rusiei şi un "tehnician" cu experienţă în domeniul interceptărilor telefonice - sunt identităţile unora dintre cei 21 de diplomaţi ruşi daţi afară de Belgia în luna aprilie, care arată modul în care Moscova a transformat Bruxelles-ul în "capitala spionajului" din Europa, afirmă un material publicat de EUObserver.
Sursa citată afirmă că expulzările de la ambasadele şi consulatele Rusiei în "Regatul Belgiei" [numele oficial al monarhiei constituţionale - n.r.] au fost doar o parte a unei reacţii mult mai ample la ororile din Ucraina, în urma căreia statele UE au expulzat în total sute de diplomaţi ruşi pe motiv de spionaj.
Cel mai important spion belgian dat afară a fost Alexei Kuksov, în vârstă de 46 de ani, "reprezentant adjunct pentru comerţ", care provenea dintr-o unitate de elită a serviciului de informaţii militare GRU al Rusiei.
După ce a absolvit o academie militară în 2001, Kuksov a mers să servească în unitatea 5476 a GRU, potrivit documentelor descoperite de The Dossier Center - un ONG cu sediul la Londra, finanţat de oligarhul rus devenit dizident Mihail Hodorkovski, care vânează spioni ruşi în Europa.
Iar patru ani mai târziu, GRU a transformat unitatea 5476 în Centrul său de Cercetare a Capacităţilor Militare Străine, al cărui personal adună informaţii despre armatele străine şi ale cărui rapoarte au linie directă cu şeful GRU, Igor Kostiukov, şi cu cel mai apropiat consilier de securitate naţională al preşedintelui rus Vladimir Putin, Nikolai Patruşev.
Consulul general al Rusiei la Anvers, George Kuzneţov, în vârstă de 44 de ani (de asemenea expulzat), este un fost angajat al United Aircraft Consortium din Sankt Petersburg, care s-a alăturat Ministerului rus de Externe în 2017.
Dar, la un moment dat, el pare să fi făcut parte şi din serviciul de informaţii interne al Rusiei, FSB (de departe cel mai mare), al cărui Serviciu 5 se ocupă şi de spionaj extern.
Adresa lui Kuzneţov la Moscova era trecută ca fiind casa numărul cinci (cod pentru Serviciul 5) din Varsonofievsky Lane, unde FSB are o Policlinică Centrală şi unde Rusia găzduieşte fictiv sute de spioni FSB de zeci de ani pentru a le ascunde adresele reale.
Între timp, Vadim Artiuşov (expulzat), în vârstă de 46 de ani, a fost "tehnician" în cadrul ambasadei Rusiei în Belgia.
Dar el a servit în unitatea 47747 a GRU din Klimovsk, lângă Moscova, care a avut cândva baza în Cuba, pentru a intercepta semnalele SUA, dar care s-a mutat în Rusia în 2001 şi acum antrenează oameni să asculte reţelele locale de telecomunicaţii din străinătate.
Artiuşov nu a fost singurul al cărui mic titlu de muncă belgian a mascat acreditări ruseşti mai mari, într-o perspectivă asupra modului de operare al Rusiei.
De exemplu, Ivan Kvaşa, în vârstă de 40 de ani (expulzat), era responsabil cu "curăţenia" ambasadei din Belgia, dar omul de serviciu era colonel GRU atunci când era acasă.
Iar Igor Taut (expulzat), un "electrician" al ambasadei, în vârstă de 51 de ani, era de fapt absolvent al Universităţii Tehnice de Comunicare şi Informatică din Moscova, legată de FSB.
Dacă Artiuşov a făcut interceptări telefonice, atunci doi dintre colegii săi expulzaţi erau, de asemenea, specialişti în comunicaţii.
Dmitri Ciulaev, în vârstă de 43 de ani, un "ataşat" al ambasadei şi ofiţer al serviciului de informaţii externe SVR al Rusiei, era probabil responsabil de gestionarea comunicaţiilor securizate ale ambasadei cu Moscova, potrivit unei surse ruseşti, care a cerut să nu fie numită.
Ciulaev a absolvit Departamentul de radioelectronică pentru aeronave al Institutului de Aviaţie din Moscova, înainte de a lucra pentru o firmă rusă de jocuri de noroc online numită Jackpot Ltd., care a investit ulterior în comunicaţii prin satelit, inclusiv în tehnologie israeliană de vârf, folosită acum de serviciile de informaţii ruseşti pentru a rămâne în contact, potrivit The Dossier Center
Iar Aleksei Kojevnikov, în vârstă de 36 de ani, un alt "ataşat", era ofiţer GRU cu un trecut similar.
Potrivit bazelor de date ale poliţiei ruse, Kojevnikov obişnuia să îşi înmatriculeze maşinile la adresa Volokolamskoye Shosse nr. 56 din Moscova - sediul Centrului 162 de informaţii tehnice militare al GRU, cunoscut şi sub numele de Obiect T-500, care este specializat în interceptarea semnalelor de satelit europene şi americane.
Dar nu toţi cei daţi afară din Belgia au avut roluri pline de "farmec".
De exemplu, Alexei Strelkov, în vârstă de 46 de ani, un "ataşat" şi ofiţer SVR, a lucrat pentru VIM, un centru de cercetare în domeniul agrotehnicii din Moscova.
"Serviciul nostru de informaţii externe este interesat nu numai de secrete militare, ci şi de ultimele evoluţii tehnice din sfera civilă, inclusiv din agricultură", a declarat pentru The Dossier Center un contact din cadrul serviciilor secrete ruse, care a cerut să nu fie numit.
"Antrenaţi pentru a fi cenuşii"
Având o privire mai largă asupra expulzărilor belgiene, toţi cei 21 de presupuşi spioni erau bărbaţi, majoritatea în vârstă de 40 de ani. Cel mai în vârstă a fost Serghei Ignatov, în vârstă de 62 de ani, "ataşat" şi ofiţer SVR, iar cel mai tânăr a fost Serghei Spirin, în vârstă de 28 de ani, viceconsulul rus la Anvers şi om al GRU.
În total, 10 ruşi proveneau din GRU, nouă din SVR şi doar doi din FSB.
GRU este considerat cel mai periculos serviciu rusesc. Antrenează oameni în lupta armată şi neînarmată, în utilizarea otrăvurilor şi a explozibililor şi a orchestrat operaţiuni letale în Europa.
Printre acestea se numără otrăvirea unor foşti spioni ruşi în Marea Britanie în 2018 şi 2006, împuşcarea unui emigrant cecen în Germania în 2019 şi explozii la depozite de arme din Cehia în 2014.
Nu a recurs niciodată la violenţă în Belgia. Dar "odată cu războiul din Ucraina, trăim o nouă eră a nepăsării ruseşti, în care totul este posibil", a declarat pentru EUObserver o sursă occidentală din domeniul serviciilor de informaţii, cu condiţia anonimatului.
Ofiţerii SVR sunt mai gentili şi mai bine educaţi atât în materie academică, cât şi în domeniul spionajului.
"Nu veţi găsi niciodată un ofiţer SVR care să meargă la poligoane de tir sau să facă arte marţiale. Ei sunt antrenaţi să se amestece şi să fie cât mai gri posibil", de exemplu, a declarat o altă sursă occidentală din domeniul securităţii, care a cerut să nu fie numită.
Identităţile bărbaţilor oferă indicii despre ce făcea Rusia pe ascuns la Bruxelles, care este şi capitala NATO şi a UE, şi la Anvers.
Se pare că aceasta căuta secrete militare şi comerciale, proteja interesele de afaceri ruseşti din Belgia şi supraveghea expatriaţii ruşi din ţară.
"Fiecare spion rus are în mod normal sarcina de a pregăti şi de a gestiona cel puţin trei active străine. Acest lucru dă o idee despre cât de mare era reţeaua lor", a declarat o sursă de securitate belgiană, care a cerut să nu fie numită.
Serviciul de securitate internă al Belgiei, VSSE, este însărcinat cu activitatea de contraspionaj al Rusiei.
Iar fostele investigaţii ale VSSE arată, de asemenea, tipul de persoane pe care se consideră că le viza Rusia.
VSSE, în ultimii ani, a deschis dosare în legătură cu fratele unui ministru al guvernului belgian, un colonel belgian cu autorizaţie de securitate NATO de nivel înalt, un baron belgian care participa la evenimente regale, un fost ambasador belgian în Venezuela, un rezervist în serviciul de informaţii militare ADIV din Belgia, potrivit surselor.
De exemplu, Kuzneţov, fostul consul de la Anvers, avea legături de prietenie cu politicianul belgian de extremă dreapta Philip de Winter, care a negat orice abatere atunci când incidentul a ieşit la iveală în presa belgiană.
Adjunctul lui Kuzneţov, Spirin, a fost, de asemenea, activ în viaţa publică din Anvers - a organizat excursii la Consulatul General, a ţinut lecţii deschise de limba rusă, a vorbit despre cultura şi viaţa în Rusia modernă în cadrul unor seminarii şi a supervizat grupurile de voluntari vorbitori de limbă rusă din Flandra.
Paginile de Instagram ale consulatului rus îi arată pe Kuzneţov şi Spirin participând la evenimente publice, iar pe Linkedin Kuznetţov avea o conexiune comună cu Vladimir Kara-Murza, un disident rus acum încarcerat, care obişnuia să vină la Bruxelles pentru a ţine discursuri anti-Putin.
Kuksov, de la unitatea de elită GRU, a acordat odată, la Anvers, un premiu la o cină de gală Svetlanei Samsonova, şefa proiectului Antwerp Seaport of the Future, o întreprindere rusă.
Iar Serghei Karpuşkin, în vârstă de 47 de ani, un alt ataşat expulzat şi colonel GRU, şi-a făcut prieteni în comunitatea de expatriaţi ruşi din Belgia, ajutând la îngrijirea celebrului veteran de război rus Ivan Başkatov, care locuia în Belgia şi a murit anul trecut la vârsta de 100 de ani.
Accentul pus pe Anvers se datorează probabil intereselor de afaceri ruseşti în imensul port al oraşului şi în centrul său de comercializare a diamantelor - cel mai mare din lume, care gestionează până la o treime din exporturile de diamante ruseşti.
O fostă investigaţie a VSSE s-a axat pe o firmă belgiană deţinută în comun de un ofiţer SVR, specializată în contrabanda cu diamante şi petrol din Rusia, via Belgia, către SUA.
Câţi au mai rămas?
Totodată, Belgia, de comun acord cu instituţiile UE, a expulzat în aprilie alţi 19 aşa-zişi diplomaţi acreditaţi la ambasada Rusiei pe lângă UE.
Şi a expulzat alţi opt de la ambasada Rusiei la NATO anul trecut, punând întrebarea: "Câţi spioni ruşi mai sunt în ţară?"
Rusia are încă mai bine de 100 de diplomaţi acreditaţi în Belgia şi "aproximativ jumătate" dintre aceştia sunt spioni, au estimat surse de securitate belgiene.
De asemenea, se crede că are câteva zeci de "ilegali" - spioni sub acoperire nediplomatică, cum ar fi oameni de afaceri, jurnalişti sau lobbyişti - au declarat sursele EUObserver.
Ministerul belgian de Externe a refuzat să spună cu exactitate câţi diplomaţi ruşi sunt încă acreditaţi, invocând normele de protecţie a datelor.
VSSE a refuzat să comenteze, dar fostul său şef, Alan Winants, a declarat pentru sursa menţionată încă de acum 10 ani că Bruxelles a devenit "capitala spionajului" Europei din cauza activităţilor ruseşti şi chinezeşti.
Ultimele expulzări ruseşti au avut într-adevăr un impact, a declarat pentru The Dossier Center un ofiţer GRU în retragere, care a cerut să nu fie numit.
"Cred că acum activitatea serviciului nostru de informaţii militare din Belgia este practic paralizată de mulţi ani. Nu ştiu cum se descurcă vecinii noştri de la SVR şi FSB, dar noi am rămas fără 'spionaj' şi fără specialişti în informaţii prin satelit", a declarat fostul ofiţer GRU.
Dar alţii au fost mai puţin optimişti în ceea ce priveşte ameninţarea rusă.
"Ruşii sunt foarte activi în Belgia. Ei fac ce vor", a declarat una dintre sursele de securitate belgiene.
"De exemplu, nu este nicio problemă pentru ei să organizeze operaţiuni de supraveghere, cum ar fi o echipă care să vă urmărească acasă după ce aţi vizitat ambasada rusă", a afirmat el.
"Ruşii sunt încă foarte puternici la Bruxelles", a mai spus sursa occidentală de informaţii. "Trebuie să se facă mult mai mult".
Şi toate acestea au lăsat în urmă întrebarea ce fac vecinii Belgiei.
Serviciul de informaţii elveţian, într-un raport recent, a avertizat că Geneva, care nu a expulzat niciun "diplomat" rus, riscă acum să devină un nou centru de spionaj în Europa, de unde agenţii ruşi desfăşoară operaţiuni transfrontaliere.
Vecinii Belgiei, Franţa şi Olanda, au expulzat 41 şi, respectiv, 17 ruşi în aprilie.
Dar celălalt vecin al său, Luxemburg, care găzduieşte zeci de diplomaţi ruşi, a expulzat doar unul, creând un potenţial risc de tip Geneva.
"Decizia de expulzare a unui diplomat rus, în conformitate cu articolul 9 din Convenţia de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice, a fost luată pe baza unor informaţii confidenţiale din partea departamentelor relevante", a declarat Ministerul luxemburghez de Externe.
Acesta a refuzat să spună de ce a expulzat doar unul.
Fără mănuşi
Din aprilie, Rusia a expulzat, de asemenea, diplomaţi occidentali în mişcări de tip "dinte pentru dinte".
Aceasta a lansat acuzaţii grandioase de interferenţă occidentală în politică sa internă de ani de zile înaintea războiului din Ucraina.
În mod normal, expulzările de spioni nu se întâmplă ca cei implicaţi să fie numiţi public în ceea ce a însemnat un "gentlemen's agreement" între serviciile de informaţii, a declarat sursa occidentală de informaţii.
Aceasta înseamnă că "cei expulzaţi pot merge liniştiţi acasă şi pot fi detaşaţi în altă parte", a spus el.
Dar faptul că cele 21 de nume ruseşti au fost dezvăluite este un alt semn al modului în care agresiunea Rusiei a modificat mediul de securitate.
Numele a opt spioni acreditaţi în ambasada Rusiei la NATO au fost, de asemenea, scurse la începutul acestui an.
"Dacă ei [spionii ruşi] sunt identificaţi public, înseamnă că îşi iau adio de la carierele lor. Ei pot încerca să îşi creeze noi identităţi, dar acest lucru este mai uşor de spus decât de făcut", a declarat sursa occidentală de informaţii.