Decizia Serbiei privind Kosovo va fi 'avizată' de Moscova (Kommersant)

Negocierile dintre Serbia, Kosovo şi Uniunea Europeană (UE) privind normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina nu s-au finalizat cu nimic concret. De fapt, Serbia a fost pusă să aleagă între două rele: să renunţe fie la autonomia reală a sârbilor din Kosovo, fie la integrarea în UE. Potrivit Kommersant, Belgradul va lua o decizie finală după ce premierul său va desfăşura o vizită la Moscova, în 10 aprilie. Această decizie va fi considerată ca fiind pusă de acord cu Rusia, care va împărţi astfel cu Serbia răspunderea pentru ea.

Negocierile dintre Belgrad şi Pristina de la Bruxelles, care au durat aproape 14 ore şi au fost mediate de UE, au fost catalogate de la bun început drept 'decisive'. Miza a fost fixată foarte clar: dacă părţile vor conveni asupra normalizării relaţiilor, la 16 aprilie conducerea UE va anunţa demararea, în iunie, a negocierilor cu Serbia privind integrarea ei în UE.

Potrivit ambelor părţi, dialogul s-a desfăşurat 'într-o atmosferă dificilă şi tensionată', atât de tensionată încât la un moment dat ministrul sârb al apărării, vicepremierul Aleksandar Vucic, şi-a înaintat demisia. De altfel, premierul Ivica Dacic, şeful delegaţiei, a respins această demisie.

Mărul discordiei l-a constituit problema privind împuternicirile municipalităţilor din nordul Kosovo, unde la graniţa cu Serbia locuiesc în mod compact 40.000 de sârbi. Aceştia sunt practic autonomi şi nu doresc să se supună autorităţilor albaneze. Belgradul, care a renunţat şi la a considera Kosovo teritoriul său, şi chiar la împărţirea regiunii, insistă acum doar ca sârbilor din Kosovo să li se ofere o autonomie reală, inclusiv dreptul de a avea propriile poliţie şi justiţie, precum şi garanţii că în regiunile sârbe nu va fi armată albaneză.

Autorităţile Pristinei nu doresc să facă nici aceste minime concesii, subliniază Kommersant. Motivul l-a exprimat destul de sincer şeful delegaţiei kosovare, premierul Hashim Thaci. Acesta a amintit că, spre deosebire de Serbia, Kosovo 'nu se află sub presiune internaţională şi nu este obligat să accepte propuneri dezavantajoase'.

În mod formal, UE îşi păstrează neutralitatea, însă de fapt se solidarizează cu poziţia Pristinei, este de părere cotidianul rus. Înalţii funcţionari europeni nu încearcă să influenţeze Pristina, pentru a o convinge să-şi îmblânzească poziţia, în pofida faptului că tocmai o asemenea presiune ar putea avea rezultate: Kosovo depinde în totalitate de UE, există practic din banii ei şi este puţin probabil ca autorităţile kosovare să-şi permite să ignore recomandările insistente ale Bruxellesului. Însă UE nu oferă asemenea recomandări, preferând să exercite presiuni nu asupra Pristinei, ci asupra Belgradului.

De altfel, Europa nu poate perpetua la nesfârşit actuala situaţie, când Kosovo trăieşte pe spezele ei. În toiul crizei europene, povara financiară a 'pacificării kosovare' se resimte din ce în ce mai acut. Astfel, în Germania mulţi sunt nemulţumiţi de prelungita şedere în Kosovo a unor militari germani (contingentul Germaniei este de circa o pătrime din efectivele de 5.500 soldaţi KFOR). În afară de aceasta, în Kosovo este prezentă misiunea europeană EULEX: aproximativ 2.000 de poliţişti, vameşi, judecători, al căror salariu mediu este de circa 8.000 de euro pe lună.

La finalul maratonului de negocieri de la Bruxelles, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, a anunţat că 'prăpastia dintre părţi este îngustă, însă adâncă', că o nouă rundă de negocieri nu va exista, că poziţiile au fost expuse foarte clar şi că, dacă Belgrad şi Pristina se vor răzgândi, atunci să dea de veste. Ashton nu a precizat termenul pentru finalizarea procesului de gândire, însă acesta este oricum ştiut de toţi şi mai ales de Belgrad: 16 aprilie.

Aceasta înseamnă că Serbia are mai puţin de două săptămâni pentru a lua decizia cea mai importantă din istoria sa. În orice situaţie, aceasta va fi una dureroasă. Respingerea acordului cu Pristina înseamnă pentru Belgrad să-şi ia adio de la integrarea în UE (în orice caz în perspectivă apropiată), cu toate consecinţele pe care le va avea acest lucru asupra economiei sârbe. Însă, dacă va accepta condiţiile propuse, actuala conducere sârbă va atrage în mod inevitabil asupra sa acuzaţii privind 'trădarea fraţilor din Kosovo', chiar dacă Belgradul a pierdut Kosovo nu de ieri de azi.

Plecând de la Bruxelles, Ivica Dacic a declarat că autorităţile sârbe trebuie să analizeze situaţia înainte de a lua o decizie. Determinantă pentru Belgrad ar putea deveni vizita pe care premierul sârb o va întreprinde la Moscova în 10 aprilie.

Potrivit Kommersant, această vizită a fost pusă demult de acord între Moscova şi Belgrad şi nu întâmplător a fost legată de data 16 aprilie, când UE îi va da Serbiei verdictul său. De aceea, tema kosovară va fi neapărat abordată în timpul negocierilor dintre Ivica Dacic şi conducerea Federaţiei Ruse. Belgradul îşi va face publică decizia pe marginea Kosovo deja după ce premierul Dacic va reveni de la Moscova, iar această decizie va fi considerată ca fiind convenită cu Rusia, care va împărţi în acest fel responsabilitatea cu Serbia.

Este semnificativ faptul că în ajunul 'negocierilor decisive' de la Bruxelles, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolic, a declarat surprinzător de ferm: 'Mâine nu va exista un rezultat final'. Această convingere a liderului sârb este explicată de Kommersant prin faptul că Belgradul ştia clar că la Bruxelles i se va propune o variantă din start inacceptabilă şi că ar fi mai bine ca decizia finală pe marginea problemei Kosovo să fie amânată până când premierul său se va întoarce de la Moscova.