Decizia CCR care a spart Binomul. Mateuţ: "Nu se dinamitează cazurile! Nu rămân nepedepsiţi infractorii"

Motivarea deciziei CCR privind interceptările a stârnit valuri de profeţii sumbre despre dinamitarea proceselor pe rol. Potrivit avocatului Gheorghiţă Mateuţ- unul dintre cei mai cunoscuţi practicieni ai dreptului penal- în realitate, lucrurile nu stau chiar aşa.
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ (clujust.ro)

Decizia prin care CCR a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări nu va dinamita dosarele aflate pe rol, opinează Gheorghiţă Mateuţ, avocat de top la care apelează politicienii celebri când ajung în impas.

În contextul în care în presă au apărut titluri de o şchioapă profeţind sumbru scăparea de răspundere penală a protagoniştilor marilor dosare de corupţie ajunşi după gratii (şi) în urma unor interceptări efectuate de SRI, Gheorghiţă Mateuţ este de părere, la fel ca şeful CCR, că infractorii nu vor scăpa nepedepsiţi.

Redăm în continuare interviul acordat Epoch Times de Gheorghiţă Mateuţ pe tema subiectului momentului - decizia CCR privind interceptările făcute de servicii şi efectele ei.

În spaţiul public se afirma că decizia CCR dinamitează dosarele aflate pe rol. Cum comentaţi?

"Este nereal, nu se înţelege sensul acestei decizii şi nu se înţeleg efectele cu privire la procesele penale în curs de desfăşurare. Înregistrările, într-un dosar, în oricare dosar, nu reprezintă singurele procedee probatorii, nici nu pot reprezenta procedee probatorii exclusive, ele pot fi folosite fiind metode, rezultatul unor metode speciale de cercetare numai în măsura în care se coroborează şi cu alte probe rezultate din mijloacele de probă clasice, tradiţionale, ele nu pot să fundamenteze un rechizitoriu într-o măsură determinantă, chiar dacă nu există o prevedere expresă în acest sens.

Înregistrările au caracter subsidiar, sunt guvernate de principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Sigur, dacă sunt rechizitorii care au ajuns în instanţă exclusiv pe baza unor înregistrări, şi dacă se constată că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii privind nulităţile relative, pentru că este vorba de o nulitate relativă, sigur că atunci poate să influenţeze soluţia finală a procesului, dar asta se va vedea de la caz la caz. Ideea e că nu se va produce un efect în mod automat, nu se dinamitează cazurile! Nu rămân nepedepsiţi infractorii!"

Rămân valabile înregistrările din dosarele pe rol efectuate anterior publicării deciziei CCR? Cum se vor materializa, practic, efectele deciziei CCR?

"Decizia Curţii, cum rezultă din motivare, produce efecte cu privire la toate procesele penale în curs de desfăşurare. Excepţie fac procesele penale finalizate cu soluţii definitive pronunţate până la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial. Decizia este foarte clară. Produce efecte pentru procesele în curs de desfăşurare. Dar asta nu înseamnă că o asemenea decizie va avea ca efect automat şi obligatoriu achitarea inculpaţilor, pentru că rechizitoriile nu se pot baza exclusiv pe înregistrări.

Sigur, dacă sunt rechizitorii care se bazează exclusiv pe înregistrări atunci vor avea o problemă. Părerea mea este că, indiferent de această decizie, rechizitoriile nu se pot baza exclusiv pe înregistrări. Înregistrările trebuie să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă, cu declaraţii, cu rapoarte de constatare, cu expertize, cu celelalte probatorii care se utilizează în mod obişnuit.

CCR a decis doar că nu este constituţional textul (prevederea din Codul de Procedură Penală care le permitea acestora să se ocupe de interceptările din dosarele penale - n.r.) şi că decizia produce efecte cu privire la procesele penale în curs de desfăşurare. Rămâne însă sarcina instanţei de a concretiza aplicarea acestei legi la speţele concrete, respective dacă exclude sau nu, căci Curtea Constituţională nu poate să oblige instanţa să excludă probele, chiar dacă au fost obţinute nelegal. Judecătorul ar putea constata că au fost obţinute nelegal dar că nu au produs vătămarea procesuală şi poate să le menţină.

Dacă punerea în executare s-a realizat în mod nelegal, atunci proba va trebui exclusă. Excluderea nu se poate realiza decât în camera preliminară, după procedura prevăzută de lege. În privinţa proceselor care au termene după publicarea deciziei în MO, nu se poate pune problema excluderii sub aspectul nelegalităţii, ci doar pe fond, pe netemeinicie, cu ocazia dezbaterilor, ceea ce înseamnă că, practic, tot judecătorul de fond, instanţa va fi cea care va aprecia dacă se va putea întemeia sau nu. Sub aspectul legalităţi va produce efecte această decizie, căci sunt probe obţinute în mod nelegal, în situaţia în care punerea în realizare s-a realizat contrar Curţii Constituţionale.

Nulitatea nu este însă absolută, este o nulitate relativă, ceea ce înseamnă că mai trebuie îndeplinită o condiţie, vătămarea procesuală. Dacă judecătorul de cameră nu constată că s-a produs o vătămare procesuală, nu exclude proba, chiar dacă ea este administrată în baza unui text legal declarat ulterior neconsituţional.

Conducerea DNA a cerut suplimentarea bugetului cu peste 10 milioane de euro, pentru a putea efectua pe cont propriu interceptări şi înregistrări, în locul SRI-ului. La estimarea bugetului necesar, DNA a avut totuşi în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. Cum comentaţi?

"Este exagerat, nu trebuie confundate lucrurile. Aici e vorba de utilizarea unui echipament. Ceea ce pretinde legea de procedură este ca punerea în executare să se realizeze conform procedurii, aşa cum prevede art. 142, alin 1, corectat acum de decizia CCR."

* * *

Reamintim că, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis ca prevederea din Codul de Procedură Penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, care le permitea serviciilor să facă interceptări, este neconstituţională. Detalii aici.

Ulterior, pe fundalul temerilor că pleiada de corupţi, ajunşi după gratii în dosare bazate pe interceptări efectuate de SRI, vor cere revizuirea sentinţelor, judecătorii CCR au venit cu o nouă decizie, respectiv a declarat neconstituţionale prevederile de la art. 453 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Penală. Practic, CCR a hotărât că decizia referitoare la interceptările SRI nu va putea fi invocată pentru revizuirea sentinţelor.

Ieri, CCR a dat publicităţii şi motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale, presa vuind, ulterior, că dosarele pe rol vor fi dinamitate, lucru pe care preşedintele CCR, Augustin Zegrean, îl infirmă. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.