De ce vine Christine Lagarde în România

Este prima vizită la Bucureşti a lui Christine Lagarde după numirea în funcţie, în iulie 2011.

Şeful FMI se întâlneşte la Bucureşti, în perioada 15-16 iulie, cu politicieni, oameni de afaceri, reprezentanţi ai mediului economic. Discuţiile se vor axa pe perspectivele economice actuale şi provocările care urmează. Christine Lagarde va susţine la Bucureşti un discurs despre identificarea unei noi paradigme de creştere economică în regiune.

Chiar dacă la nivel oficial, subiectul noului acord stand-by nu figurează pe agenda discuţiilor, autorităţile române au anunţat deja că vor o nouă înţelegere cu Fondul.

”Săptămâna viitoare, directorul general al FMI, doamna Lagarde, este la Bucureşti. (…) Şi cei ai FMI-ului sunt la Bucureşti să începem discuţiile pentru un nou acord preventiv. Nu e vorba de a lua bani, că nu avem nevoie, din fericire, ci dimpotrivă”, a declarat Victor Ponta miercuri, 10 iulie, în timpul şedinţei de guvern.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că un nou acord de asistenţă financiară cu FMI ne-ar aduce credibilitatea necesară pentru a ne împrumuta mai ieftin de pe pieţele externe.

“Recomand încheierea unui nou acord cu FMI pentru că s-a dovedit a fi benefic. Un acord îţi oferă o ancoră şi o credibilitate care îţi permite să te împrumuţi mai ieftin pe pieţele de capital. Nu cred că România ar fi câştigat o asemenea credibilitate dacă stătea doar pe picioarele ei. Asta este o realitate!”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul briefingului de presă desfăşurat luni, 1 iulie, la sediul BNR.

Din martie 2009 şi până acum, România a încheiat două acorduri cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Primul a fost în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, dar România nu a tras decât aproximativ 19 miliarde de euro. A fost cel mai mare împrumut din istoria României. Al doilea acord a fost de tip preventiv, fără trageri de bani, dar cu asumarea unor angajamente de reformă structurală care să eficientizeze economia.

Chiar dacă aparent avem doar avantaje, un nou acord presupune şi unele costuri. Astfel, chiar dacă România nu trage bani, există un comision de angajament. În cazul ultimului acord, comisionul a fost de 0,3% pe an din suma pusă la dispoziţie. Şi dacă fondurile sunt cheltuite, trebuie plătită dobândă.

Întreg mediul politic a vorbit despre avantajele unui acord cu FMI. În opinia politicienilor, “umbrela” FMI ne-au salvat de la dezastru şi ne-au stabilizat macroeconomic. Cu toate acestea, după recesiunea din 2009 şi 2010, au urmat alţi doi ani de creştere economică slabă. În plus, problemele României nu au fost pe deplin rezolvate. Slaba absorbţie a fondurilor europene, şomajul, lipsa investiţiilor străine sunt câteva dintre problemele rămase nerezolvate.

Parafarea unui nou acord nu este o necesitate doar pentru România. O nouă înţelegere cu ţara noastră va ajuta şi Fondul Monetar Internaţional, care are nevoie de un model de succes după eşecul din Grecia.

În România, în ultimii 23 de ani au existat patru vizite oficiale ale directorilor generali ai Fondului Monetar Internaţional. Michel Camdessus a venit de trei ori la Bucureşti în perioada 1990-1996, în 2010 a fost în vizită Dominique Strauss-Kahn. După România, Christine Lagarde va vizita şi Lituania, în 17-18 iulie.