De ce scoate China artileria grea pentru exerciţii militare în jurul Taiwanului

În prima zi a unui exerciţiu militar de amploare în jurul insulei Taiwan, luni, scene ameninţătoare generate de inteligenţă artificială încadrează naraţiunea dintr-un videoclip propagandistic lansat de China: un vultur se transformă într-o dronă de atac, peştii devin fregate şi distrugătoare, iar lupii care aleargă prin pădure se transformă în soldaţi roboţi care asaltează un oraş devastat, scrie France24.

Clipul, care a fost distribuit de ziarul în limba engleză China Daily şi de alte platforme, prezintă o viziune dezumanizată, fără victime, a unei invazii chineze a Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră parte a teritoriului său suveran.

„Presupun că animalele reprezintă natura naturală, aproape instinctivă, a operaţiunii militare, în timp ce maşinile şi armele simbolizează aspectul controlat şi precis al invaziei. Mesajul este că aceasta nu este o alegere politică, ci un proces natural, inevitabil şi fără vărsare de sânge”, a declarat Simona Grano, şefa departamentului de cercetare privind relaţiile China-Taiwan la Institutul de Studii Asiatice şi Orientale al Universităţii din Zurich.

China a încheiat anul cu două zile de jocuri de război, cu numele de cod „Justice Mission 2025” şi care au implicat o demonstraţie masivă de forţă cu desfăşurarea de fregate, distrugătoare, avioane de vânătoare, bombardiere, drone şi rachete, precum şi artilerie grea.

Acestea au fost însoţite de declaraţii oficiale belicoase, inclusiv o „avertizare severă” din partea armatei chineze către forţele „separatiste” şi „de interferenţă externă” care ar putea „complota” pentru independenţa Taiwanului.

Într-o postare pe site-ul chinez de socializare Weibo, Comandamentul Teatral de Est al armatei, responsabil pentru Strâmtoarea Taiwan, a tunat că „Toţi cei care complotează pentru independenţă vor fi anihilaţi când vor întâlni scutul justiţiei!”

În a doua zi a celor mai ample jocuri de război de până acum, China a lansat rachete care au căzut în zona contiguă Taiwanului, potrivit ministerului apărării din Taiwan, referindu-se la apele din largul insulei autonome democratice.

„Operaţiunea Justiţie 2025” a inclus şi exerciţii cu foc real, care nu au mai fost efectuate din aprilie.

„Aceste manevre sunt cu atât mai semnificative cu cât sunt o operaţiune comună care implică forţele terestre, navale, aeriene şi de rachete”, a remarcat Jonathan Sullivan, specialist în China la Universitatea din Nottingham. Dar, în ansamblu, „armata chineză nu demonstrează nimic din ceea ce nu a demonstrat înainte”, a spus el.

Beijingul şi-a intensificat exerciţiile militare din vara anului 2022, când Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, a vizitat Taiwanul, un act pe care Beijingul l-a considerat o provocare.

De atunci, armata chineză a dorit să demonstreze „capacitatea sa de a organiza rapid un blocaj aerian şi maritim complet al insulei, în pregătirea unei invazii [terestre]”, a explicat Zeno Leoni, specialist în probleme de securitate chineze la King's College London.

Grano observă că, în ultimii ani, „forţele armate chineze se apropie puţin mai mult de apele teritoriale ale Taiwanului, ceea ce este în conformitate cu tactica Beijingului de strangulare treptată”.

Dincolo de impresionanta mobilizare militară, ultimele exerciţii sunt semnificative deoarece au loc într-un moment crucial pentru preşedintele chinez Xi Jinping. „Contextul geopolitic s-a schimbat mult de la ultimele exerciţii de acum nouă luni”, a remarcat Grano.

„Relaţiile dintre China şi Statele Unite, care erau deosebit de proaste în aprilie din cauza războiului tarifar, s-au îmbunătăţit uşor după întâlnirea dintre Xi Jinping şi Donald Trump la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la sfârşitul lunii octombrie”, a spus Sullivan.

Relaxarea relaţiilor după întâlnirea Trump-Xi nu a durat foarte mult. La începutul acestei luni, administraţia Trump a anunţat o vânzare masivă de arme în valoare de aproximativ 11 miliarde de dolari către Taiwan, care include lansatoare de rachete avansate, obuziere autopropulsate şi o varietate de rachete. A fost al doilea pachet de vânzări de arme către Taipei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie.

Autorităţile chineze „s-au simţit trădate de aprobarea de către Washington a uneia dintre cele mai mari vânzări de arme către Taiwan săptămâna trecută”, a explicat Sullivan.

Beijingul s-a simţit obligat să clarifice situaţia şi să-şi reitereze determinarea de a integra în cele din urmă Taiwanul în teritoriul său.

SUA nu a fost singurul actor important care a jignit sensibilităţile naţionaliste chineze în ultimele săptămâni. Beijingul a contestat şi declaraţia prim-ministrului japonez Sanae Takaichi din noiembrie, potrivit căreia orice conflict în Taiwan ar fi o chestiune de securitate naţională pentru Japonia.

„China a perceput această declaraţie ca o ameninţare de intervenţie japoneză de partea Taiwanului în cazul unui conflict, ceea ce consideră inacceptabil”, a spus Leoni. „Este adevărat că, având în vedere proximitatea sa faţă de insulele japoneze, soarta acestui teritoriu este importantă pentru Japonia. Dar, în contextul actual, declaraţiile lui Sanae Takaichi pot părea diplomatice neîndemânatice”, a adăugat el.

Pentru Beijing, declaraţia liderului japonez, împreună cu anunţul privind vânzarea de arme de către SUA, au fost considerate „interferenţe externe”, reprezentând „un pas înapoi pentru discursul diplomatic chinez, care insistă asupra naturii interne a problemei Taiwanului”, a explicat Grano.

Dar ultima demonstraţie de forţă a Chinei în apropierea porturilor taiwaneze nu este doar un semnal către puterile străine tentate să sprijine puternic Taipei. Este, de asemenea, o modalitate de a lovi Taiwanul acolo unde îl doare.

„Aceste exerciţii militare au scopul de a slăbi şi mai mult preşedintele [Taiwanului], Lai Ching-te, care se află deja sub o puternică presiune internă din partea partidelor de opoziţie”, a spus Grano.

„El se confruntă cu o procedură de destituire în luna mai a anului viitor. Partidul Kuomintang, care se opune lui, a primit un impuls din partea opiniei publice, care este în mod clar sceptică faţă de poziţia anti-China a lui Lai Ching-te. Acest partid favorabil Beijingului a numit recent o nouă preşedintă, Cheng Li-wun, care este mai deschisă pro-China decât predecesorul său”, a explicat Sullivan.

„Este un mesaj adresat poporului taiwanez, care spune: «Uitaţi-vă ce vă aşteaptă dacă continuaţi să susţineţi pe cineva ca Lai Ching-te»”, a spus Grano.

Practic, armata chineză trebuie să se asigure pe sine şi pe ceilalţi. Aceste exerciţii sunt primul test important pentru Yang Zhibin, care a fost numit comandant-şef al Comandamentului Teatral de Est în septembrie. „Este una dintre cele mai sensibile şi importante poziţii din armata chineză”, a spus Leoni.

Predecesorul său, Lin Xiangyang, a fost acuzat de corupţie şi demis din armată, în timp ce comisarul politic al Comandamentului Teatral de Est, Liu Qingsong, a dispărut pur şi simplu de câteva luni. Un exerciţiu militar la scara largă „permite publicului chinez să vadă că comanda militară este puternică şi că s-a trecut peste scandaluri”, a spus Grano.

Şi acest mesaj nu se adresează doar publicului intern. „Epurările din rândul personalului militar au dus la speculaţii în Occident că Xi Jinping îşi pierdea controlul asupra armatei sale”, a remarcat Sullivan. Organizarea unor manevre extrem de ambiţioase la doar două luni de la sosirea unui nou comandant-şef al Comandamentului Teatrului de Operaţiuni Estic este modul în care Beijingul spune: „Mergeţi mai departe, nu e nimic de văzut aici”.