Şeful băncii centrale din Letonia: Este naiv să credem că Europa nu este în război cu Rusia
Guvernatorul băncii centrale a Letoniei, Martins Kazaks, i-a avertizat pe liderii europeni să nu subestimeze pericolul reprezentat de Rusia, descriind într-un interviu recent faptul că Uniunea Europeană se află deja „în război” cu Moscova şi trebuie să fie pregătită pentru o escaladare suplimentară, în special la nivelul sistemelor financiare.
Această declaraţie provoacă îngrijorare la Kremlin, însă mulţi oficiali ruşi ar putea fi, de fapt, de acord cu această evaluare sumbră: „Este naiv să credem că nu suntem în război” cu Rusia, a declarat Kazaks pentru Financial Times, potrivit Zero Hedge.
El a invocat drept exemple ale unei situaţii de război activ atacurile cibernetice continue asupra Europei, presupuse acte de sabotaj care vizează infrastructura din Marea Baltică, precum şi încălcări ale spaţiului aerian al Danemarcei şi al altor state UE de către drone — acestea din urmă fiind însoţite de numeroase speculaţii şi acuzaţii formulate între oficiali europeni, dar fără dovezi finale sau clare privind legături cu Rusia sau cu serviciile sale de informaţii.
Kazaks a recunoscut că, deocamdată, conflictul legat de Ucraina nu se desfăşoară direct pe teritoriul UE, însă a subliniat că „trebuie să fim rezilienţi pentru a face faţă unei asemenea situaţii”.
Ca răspuns, banca centrală a Letoniei şi-a intensificat în ultimii ani planificarea pentru situaţii de urgenţă, acordând prioritate accesului neîntrerupt la numerar şi plăţi digitale în timpul crizelor, precum şi capacităţii de a efectua tranzacţii cu cardul offline pentru achiziţii esenţiale. În acest context, Kazaks a subliniat: „În multe privinţe, suntem cei mai buni din clasă”.
El a avertizat în continuare că un conflict armat care ar implica un stat membru al zonei euro ar putea declanşa „probleme de stabilitate financiară” — însă, în mod paradoxal, a susţinut că un sprijin european/NATO mai amplu şi constant pentru Kiev ar face aceste riscuri „marginale”, mai ales în condiţiile în care UE a căutat recent să îşi consolideze semnificativ propriile capacităţi defensive.
Această poziţie este în concordanţă cu atitudinea constant belicoasă şi anti-Moscova a propriului său guvern, alături de celelalte state baltice mici (dar vocale) şi foste state satelit sovietice.
Putem spune, cel puţin, că războiul proxy dintre Rusia şi NATO este în plină desfăşurare de ceva vreme. Ca reamintire, lumea a atins recent următorul prag tragic:
Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei durează deja mai mult decât lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial — aşa cum a discutat Steve Gutterman pentru RFE/RL.
„Niciuna dintre condiţiile pentru o soluţionare finală a conflictului nu este îndeplinită”, i-a spus Ruth Deyermond de la King’s College London lui Gutterman, pentru analiza sa intitulată „Se va încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei în 2026?”.
Deyermond consideră că nici Ucraina, nici Rusia „nu se află într-o poziţie care să le permită obţinerea unei victorii decisive pe câmpul de luptă” sau să se prăbuşească sub presiune. Potrivit acesteia, principalul obstacol în calea păcii este poziţia Moscovei.
„Rusia… pare să nu aibă niciun interes în încetarea luptelor, cu atât mai puţin a războiului”, afirmă ea, în timp ce analistul CSIS Mark Cancian susţine că „obiectivele declarate ale ruşilor sunt total inacceptabile”, iar intransigenţa lor „provine din convingerea că ei câştigă”. În cel mai bun caz, un armistiţiu sau un „conflict îngheţat temporar” este posibil atât timp cât preşedinţia lui Putin rămâne legată de război, potrivit Olgăi Oliker de la Crisis Group.
