De ce nu-şi asumă prezidenţiabilii României temele Roşia Montană şi gaze de şist

Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au dat curs invitaţiei Partidului Verde de a dezbate motivele pentru care candidaţii la alegerile prezidenţiale din România evită asemenea teme sensibile. Toţi vorbitorii au concluzionat că este nevoie de o liberalizare a accesului la politic, care este foarte restrictiv în prezent, pentru ca să poată apărea actori noi care să promoveze astfel de teme legate de o economie sustenabilă şi o dezvoltare durabilă. În paralel este nevoie de o societate civilă puternică care să taxeze derapajele politicului şi de o presă care să amplifice mesajul acesteia.

În deschiderea dezbaterii, Constantin Damov, preşedintele executiv al Partidului Verde, a arătat că subiectele Roşia Montană şi gazele de şist sunt foarte tehnice şi ”niciunul din candidaţii de azi nu au suficienţi consilieri care să le facă o analiză clară a impactului de mediu al acestor exploatări”. El a subliniat referitor la mult clamata independenţă energetică că România are o dependenţă redusă de gazul rusesc (20%) şi îşi poate genera energia din producţia proprie.

Deputatul Remus Cernea în schimb a arătat că nu este o problemă de necunoaştere a autorităţilor. ”În 2012 tema Roşiei Montane şi a gazelor de şist au fost în prim plan. Guvernul a căzut după o moţiune de cenzură care includea şi un punct referitor la gazele de şist, iar după ce USL a venit la putere şi-a schimbat perspectiva cu 180 de grade. Guvernul Ponta a arătat că nu face politică în acord cu vreun principiu, ci doar cu interese de moment”, a explicat el. În opinia sa, protestele în stradă au fost declanşate de legea cu dedicaţie pentru RMGC, iar premierul a cedat la presiunea civică.

Cernea a mai prognozat că vor mai răbufni proteste pe măsură ce se vor demara noi exploatări de gaze de şist şi aurifere cu cianuri. Mai mult, el a dezvăluit că ”acolo unde deja s-a început explorarea gazelor de şist, nu s-a găsit ce se spera”.

Pe de altă parte, deputatul independent s-a referit la sistemul electoral extrem de restrictiv din România care menţine monopolul partidelor mainstream, descurajând apariţia unor noi actori politici. Cernea a amintit că a făcut o propunere legislativă pentru ca numărul necesar pentru a înfiinţa un partid să fie micşorat la 1.000 de oameni, dar aceasta a fost respinsă în comisiile parlamentare. Deputatul a mai arătat că un partid trebuie să plătească o garanţie financiară de 400.000 de euro pentru a trimite candidaţi în toate colegiile, aproximativ 900 de euro pe colegiu - sume mult mai mari decât în alte ţări europene.

Poziţiile candidaţilor

Revenind la neasumarea temelor sensibile de către candidaţii aflaţi în cursa pentru Cotroceni, Mircea Toma, preşedinte Active Watch, a arătat că referirea la gazele de şist şi Roşia Montană ”fracturează grav electoratul”. Ca urmare prezidenţiabilii vor evita asemenea teme în campanie. În opinia sa, ”nici nu trebuie încurajaţi să atace aceste subiecte, ci trebuie expuse opiniile celor care s-au pronunţat până acum pe aceste chestiuni”.

Toma a susţinut că Monica Macovei a fost consecventă pe subiectul Roşia Montană, pronunţându-se hotărât de-a lungul timpului împotriva proiectului RMGC. Klaus Iohannis în schimb a refuzat să dea un răspuns în acest sens, spunând că e ”neoportun”. ”Subiecte precum Roşia Montană şi gaze de şist au mare importanţă pentru că se referă la corupţie şi dezvoltare durabilă, sustenabilă”, a concluzionat el.

La rândul său, Claudiu Crăciun, lector la SNSPA şi una din figurile cunoscute ale comunităţii Uniţi Salvăm, a subliniat că premierul Victor Ponta a luat partea corporaţiilor în mod structural, nefiind nicio diferenţă între mesajele Chevron şi RMGC şi cele ale guvernului. Crăciun a mai arătat că în chestiunea gazelor de şist factorul geopolitic are o greutate mai mare, în contextul folosirii retoricii independenţei energetice şi a conflictului ruso-ucrainean.

În opinia sa, nici Monica Macovei nu are o poziţie consistentă pe tema Roşiei Montane şi gazelor de şist deoarece ”crede că va supăra ambasada SUA şi nu critică modelul socio-politic, ci doar RMGC”. Şi despre Klaus Iohannis, Crăciun opinează că nu va fi în favoarea unei poziţii civice-ecologiste.

Pe de altă parte, lectorul a reiterat ideea că civicul trebuie să rămână o sferă separată de politic şi nu trebuie să fie o anticameră pentru acesta. El consideră că implicări politice ale unor construcţii civice precum Alianţa Civică n-au avut succes şi că ”dacă faci un partid al societăţii civile, nu poate să fie decât populist”.

”Politicienii cu care am vorbit mi-au spus că indiferent cine vine la preşedinţie, România va trebui să-şi dea resursele, şi le dăm americanilor ca să nu le ia ruşii” - Dan Trifu, preşedinte EcoCivica

Slugărnicia politicienilor

La rândul său, Dan Trifu, preşedintele ONG-ului de mediu EcoCivica, s-a arătat dezamăgit de faptul că ”orice ar face societatea civilă, tot se loveşte de politic. Iar politicienii cu care am vorbit mi-au spus că indiferent cine vine la preşedinţie, România va trebui să-şi dea resursele, şi le dăm americanilor ca să nu le ia ruşii”. Trifu consideră că cea mai mare problemă este că nu există un candidat care să-i atragă la vot pe cei 60% care nu mai votează în România.

Şi Marina Ştefan, inginer şi cunoscută activistă anti-fracking, a criticat slugărnicia politicienilor români faţă de ”Înalta Poartă care dictează”. Ea a subliniat că modul în care s-a început explorarea gazelor de şist, fără consultarea şi informarea comunităţilor locale, cu ameninţări şi abuzuri, arată că cei care ne conduc ”nu sunt democraţi pentru că n-au venit niciodată să întrebe oamenii de ce sunt contra”.

Ştefan a mai anunţat că activiştii le vor pune în braţe candidaţilor la preşedinţie toate documentele şi dovezile necesare pentru ca să nu mai poată invoca necunoaşterea suficientă a problemei exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. ”Iohannis putea să cheme pe protestatarii din Sibiu să-i prezinte argumentele anti-fracking”, a precizat ea.

Pe de altă parte, Marina Ştefan a arătat că temele ecologice încă n-au priză în România şi nu există o educaţie a copiilor în sensul reciclării şi protejării mediului. ”Mulţi gândesc că ecologia este un moft. Ca politician verde trebuie să explici care sunt avantajele economiei verzi, ce locuri de muncă creează aceasta. Şi la proteste pe noi nu ne-a unit aspectul ecologic, ci în primul rând indignarea faţă de o lege cu dedicaţie pentru corporaţie”, a explicat activista de mediu.

La rândul său, sociologul Mircea Kivu a recunoscut că la alegerile prezidenţiale, îndemnul la boicot sau vot nul, după modelul ales de Uniţi Salvăm la europarlamentare, nu este o soluţie. În opinia sa, societatea civilă trebuie să realizeze un set de întrebări prin care să-i oblige pe candidaţi să-şi precizeze poziţia pe anumite teme. Pe de altă parte, Kivu consideră că societatea civilă trebuie să nu fie partinică, dar nu şi apolitică.

Barierele legislaţiei electorale

Ultimul vorbitor, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a pus punctul pe i, arătând că liberalizarea accesului pe scena politică este o temă foarte importantă. El a argumentat cum candidaţii din afara sistemului politic actual se confruntă cu obstacole majore din cauza legislaţiei electorale româneşti – cea mai restrictivă din UE. ”Pentru a candida cu şanse la preşedinţie ca independent ai nevoie de 100.000 de euro, bani pe care nu i-am avut”, a precizat fostul candidat la primăria Bucureştiului, care a anunţat că va candida din nou pentru această funcţie în 2016.

Nicuşor Dan a mai afirmat că o altă problemă mare este că ”lipseşte mass-media mare, care e cumpărată, iar dacă ce facem noi nu e amplificat prin media, suntem în sfera neglijabilului”.