De ce lipseşte Putin de la summitul G20: "Acolo trebuie să vorbeşti cu oamenii, să te fotografiezi. El cu cine ar fi făcut-o?"

Vladimir Putin
Vladimir Putin (Getty Images)

Absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin de la summitul G20, care se desfăşoară începând de marţi în insula Bali, este o premieră ale cărei semnificaţii pot fi cel puţin deduse.

Cercetătorul-şef Alexei Malaşenko, de la Institutul pentru Dialogul Civilizaţiilor, consideră că liderul de la Kremlin absentează de la eveniment pentru a evita o umilinţă publică similară celei de la summitul de la Brisbane din 2014, când Putin a fost plasat în flancul îndepărtat al fotografiei tradiţionale de familie. Era la puţin timp după ce a cucerit Crimeea - şi a fost atât de evitat încât a plecat mai devreme.

Opt ani mai târziu, după ce a lansat războiul de invazie în Ucraina, la 24 februarie, şi a ameninţat Occidentul cu armele nucleare, liderul rus în vârstă de 70 de ani a ales să lipsească cu totul de la reuniunea G20.

"La summit, trebuie să vorbeşti cu oamenii şi să fii fotografiat. Şi cu cine ar fi vorbit şi cum anume s-ar fi fotografiat?", a spus Malaşenko, citat de Japan Times.

Observatorii afirmă că Moscova încearcă să îl protejeze pe liderul rus de o furtună de condamnări în Indonezia, dar absenţa lui Putin riscă să izoleze şi mai mult Rusia deja lovită de sancţiuni occidentale fără precedent.

Întâlnirea G20 va fi umbrită în mod inevitabil de ofensiva Moscovei în Ucraina, care a şocat pieţele globale de energie şi a agravat penuria de alimente.

Fiodor Lukianov, expert în politică externă apropiat de Kremlin, a indicat că Putin nu este pregătit să cedeze în privinţa Ucrainei.

"Poziţia sa este bine cunoscută, nu se va schimba. Poziţia celeilalte părţi este, de asemenea, bine cunoscută. Ce rost are să mergem?", a declarat Lukianov, editor al revistei Russia in Global Affairs.

Kremlinul a pus absenţa lui Putin pe faptul că ar fi "foarte ocupat", fără să precizeze ce l-a determinat pe liderul rus să lipsească de la unul dintre cele mai importante summituri globale. Totodată, s-a anunţat că preşedintele rus nu se va adresa summitului nici măcar prin legătură video.

Prin comparaţie, se aşteaptă ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa la reuniune în mod virtual, să facă presiuni asupra liderilor globali pentru un răspuns mai puternic la atacul Rusiei.

Delegaţia rusă va fi condusă de cel mai înalt diplomat al Moscovei, Serghei Lavrov.

Doar că o ştire lansată luni dimineaţă în spaţiul public a anunţat că şeful diplomaţiei ruse ar fi fost internat de urgenţă într-un spital local, imediat după sosirea sa pe insula Bali. Potrivit afirmaţiilor a doi oficiali indonezieni, Lavrov ar avea probleme cardiace.

Ministerul rus de Externe a respins însă această opinie, susţinând că sunt "ştiri false".

Într-o postare pe Telegram, directorul Departamentului de informare şi presă al ministerului, Maria Zaharova, a declarat: "Nu ne vine să credem ochilor: se pare că este spitalizat. Aceasta este, bineînţeles, acrobaţia falsurilor. Ei bine, aşteptaţi, exclusivitate mondială".

Analistul politic Konstantin Kalacev a declarat că refuzul lui Putin de a se deplasa la Bali reflectă "sentimentul unui impas" în ceea ce priveşte Ucraina.

"Nu are nimic de spus. Nu are nicio propunere privind Ucraina care ar putea satisface ambele părţi", a spus Kalacev.

În ciuda mobilizării a sute de mii de rezervişti în septembrie, forţele armate ruse au suferit numeroase eşecuri în Ucraina.

În septembrie, armata rusă a trebuit să se retragă din regiunea nord-estică Harkiv.

Evitat de majoritatea liderilor occidentali, Putin încearcă să aprofundeze legăturile cu ţările care s-au bucurat în mod tradiţional de relaţii bune cu Moscova sau cu cele care, de asemenea, se revoltă împotriva dominaţiei Statelor Unite în afacerile globale.

"În opinia lui Putin, refuzul său de a merge la summitul G20 nu va împiedica Rusia să construiască relaţii cu statele neutre. Putin crede că linia antiamericană a Rusiei găseşte mult sprijin", a declarat Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politik, o firmă de analiză politică.

Kremlinul insistă că Rusia este departe de a fi izolată, iar Stanovaia a subliniat că Putin a căutat aliaţi în Africa, Asia şi Orientul Mijlociu.
"El încearcă să construiască o coaliţie anti-occidentală", a afirmat ea.

Mulţi observatori politici sunt sceptici că şeful Kremlinului va reuşi. După ce Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, nicio naţiune majoră nu s-a raliat în spatele Rusiei.

Asaltul Rusiei asupra Ucrainei i-a speriat şi pe vecinii Moscovei din Asia Centrală şi a determinat ţări precum Kazahstan şi Uzbekistan să caute alianţe în altă parte.

Kalacev a declarat că această confruntare a Rusiei cu Occidentul a împins-o la marginea politicii mondiale şi a procesului de luare a deciziilor în probleme presante, cum ar fi schimbările climatice.

"Nu este o ţară paria, precum Coreea de Nord, dar Rusia nu mai face parte din agenda mondială care nu este legată de subiectul celui de-al treilea război mondial", a spus el.