David Cameron se confruntă cu o dilemă etică în privinţa Siriei

Premierul britanic, David Cameron, se consideră îndreptăţit să atace obiective din Siria fără o rezoluţie expresă a ONU, dar păstrează tăcere atunci când este interpelat de anumite sectoare, dacă are şi legitimitatea internă pentru a face acest lucru. Ca lider al opoziţiei Tory, David Cameron s-a angajat în 2006 să ceară votul Parlamentului britanic în caz de intervenţie militară; 81 de deputaţi conservatori cer această măsură înaintea unui atac împotriva Siriei, notează miercuri ziarul spaniol ABC.

În 2006, David Cameron, în calitate de lider al conservatorilor, a pronunţat un discurs celebru în care se angaja să diminueze puterile primului ministru în cazul angajării ţării într-un război şi promitea ca guvernul lui să supună întotdeauna aceste decizii aprobării Parlamentului. Pentru a-i aminti că declaraţiile sale nu au fost zadarnice în iunie, 81 de parlamentari conservatori au semnat un manifest care cere guvernului să consulte Camera Comunelor înainte de o intervenţie militară în conflictul din Siria, care acum pare iminentă.

Cu sau fără intenţie, recurgerea la Parlamentul britanic se complică deoarece Camera Comunelor este închisă pe perioada de vară mai exact până luni 2 septembrie, iar Washingtonul şi Londra par să fie foarte grăbiţi să lanseze un atac aerian asupra Siria chiar de săptămâna aceasta. Conform legii, guvernul ar trebui să convoace Parlamentul pentru o şedinţă urgentă înainte de sfârşitul vacanţei, o măsură excepţională care s-a repetat de multe ori în istoria recentă a Marii Britanii: din 1948 s-au înregistrat 28 de ocazii.

Preşedintele SUA, Barack Obama, şi David Cameron au vorbit marţi la telefon pentru a analiza un posibil răspuns la folosirea armelor chimice în conflictul sirian. Obama şi Cameron discutaseră deja la telefon sâmbătă 'toate opţiunile', considerând că utilizarea armelor chimice în Siria merită 'un răspuns serios' al comunităţii internaţionale. Ambii lideri au vorbit la telefon în ultimele zile cu premierii Canadei, Stephen Harper, şi Australiei, Kevin Rudd, pentru a aborda un eventual răspuns internaţional. Obama ar fi contactat deja 88 de lideri pentru a le cere părerea pe această temă.

Potrivit ziarului The New York Times, atacurile vor fi îndreptate spre cel puţin o sută de ţinte strategice, care nu includ însă centrele de depozitare a arsenalelor chimice, de teama declanşării unei catastrofe medio-ambientale sau umanitare. Obiectivele includ însă unităţile de artilerie şi centrele de comandă implicate în atacurile chimice denunţate. Alte obiective ar putea fi bazele aeriene, de unde operează elicoptere de fabricaţie rusă. Şi discută de asemenea despre o extindere a atacurilor care să includă unităţi aflate sub comanda membrilor familei Assad sau clădirii prezidenţiale. Potrivit ziarului The New York Times, SUA se tem ca o intervenţia în conflictul sirian să sporească fluxul de refugiaţi spre Turcia şi Iordania şi ca grupuri jihadiste precum Hezbollah, care îl sprijină pe Assad, să recurgă la represalii împotriva populaţiei.