Datini româneşti: Fulgerătoarele
Divinităţi populare, plutind în desăvârşit mister, Fulgerătoarele veghează asupra zilelor de 16, 17 şi 18 Ianuarie. La români, sărbătoarea de 17 Ianuarie are mai multe denumiri, printre care: Antanasiile, Circovii de Iarnă, Fulgerătoarele, Antonie cel Mare.
Despre ultimul personaj, părerile poporului diferă: ”Antonie cel Mare, zis şi Nebunul, omora oameni şi mai cu seamă copii mici”; ”Antonie cel Mare a legat pe diavol când acesta a îndrăznit să-l ispitească”; ”Antonie cel Mare are puterea de a nimici vrăjitoriile. Cine îl serbează este ferit de orice vrajă”; ”Antonie cel Mare înainte vreme a fost hoţ de vite. A furat boii lui Sfântul Ilie şi, ca să scape de urmăririle oamenilor acestuia, s-a ascuns în sobă. Sfântul Ilie, nevoit fiind, şi-a cumpărat cai şi trăsură de foc, cu care se plimbă prin cer”; ”Antonie cel Mare e apărător contra lupilor”.
Despre Circovii de Iarnă, poporul spune că sunt trei zile, Fulgerătoarele, rele de fulgere, trăsnete şi vifore. Ziua de 17 Ianuarie se ţine pentru a-i feri pe oameni de orice primejdie, mai ales pentru a nu-i mânca lupii şi spre a fi păziţi de duhuri rele. Fulgerătoarele sunt zile de boli grele şi ameţeli mari de cap şi de dat rău al copiilor.
Cine nu-l serbează pe Antonie cel Mare înnebuneşte! Este ţinut de femei pentru tors, ţesut şi altele, ca rău de lovituri. Cine nu-l serbează îl doare mijlocul vara la seceră. Antonie se ţine şi ca să nu ardă Soarele tare.
În afară de Fulgerătoarele, sărbătoarea populară de la 18 Ianuarie mai are şi următoarele denumiri: Atanasia Ciumelor, Tănase de Ciumă, Tănase Ciumatu, Tănase şi Chirică, Ciurica Tanasia, Chirilă Şchiopul, Ciuma Găinilor.
La Tănase cică ar fi jumătate de iarnă. Se ţine din pricină că aceşti sfinţi au trăit într-un bordei, şi unul era şchiop şi altul chior. La ei a venit Maica Precista cu un fel de apă şi i-a tămăduit pe fiecare. Atanasie şi Chiril sunt învăţăceii lui Haralambie, apărătorul de ciumă.
Se mai spune că Atanasie şi Chiril sunt cei care ţin ciuma în lanţ. De va îndrăzni cineva să muncească în această zi, e lovit de ciumă, fiindcă aceşti sfinţi îi dau drumul bolii asupra lui, iar cei ce serbează această zi sunt feriţi de această molimă, fiindcă sfinţii o ţin legată, nici nu-i dau voie să se agaţe de om. Se zice că din această zi se ciumează şi cartofii.
Femeile serbează ziua de 18 Ianuarie, făcând colaci şi împărţindu-i. Ele mai împart şi pâine cu zahăr. Se fac şi turte calde, care se împart în aceeaşi zi. Femeile fac turte şi le stropesc cu unt, ca să fie ferite de ciumă. În unele locuri, tot femeile fac colivă şi o împart trecătorilor. Femeile mai ţin această zi şi pentru noroc la fete. Totodată, Chirilă Şchiopul se serbează pentru ca cei şchiopi să se îndrepte.
Atanasie şi Chiril se ţin şi pentru a feri vitele de ciumă. Se fac hramuri şi mormane pentru a ocoli ciuma după ele. Cine nu ţine sărbătoarea se îmbolnăveşte chiar în această zi; de aceea, când se întâmplă ca vreunul să lucreze la 17 Gerar, ca să-l ferească de mânia acestei sărbători, îl afumă pe el şi în casă cu nişte buruieni de leac. Se ţine şi pentru a nu şchiopa caii.
Zice-se că acela care ţine Atanasia Ciumelor nu va face dalac sau bubă rea şi nu-i vor muri păsările. E rău de fiare sălbatice, că strică vitele. Ciurica Tanasia e rea de moartea găinilor, şi se spune că, în această zi, e bine să dai o găină de pomană. Cine nu se va spăla pe cap în ziua aceasta va fi tot anul bolnăvicios. Cine lucrează şchiopătează.
Chirilă Şchiopul se ţine pentru ca oamenii să fie feriţi de tăieri în timpul lucrărilor agricole. Nu se spală rufele, că le mănâncă puricii vara. Se mai spune că, aşa cum va fi vremea în ziua de Atanasie şi Chiril, aşa va fi şi anul. În fine, în legătură cu toate aceste sărbători de Miez de Iarnă, în Bucovina există următoarea zicală:
De Chirică
Nu mi-i frică,
De Tănasă
Nici nu-mi pasă,
De Nechita
Nici atâta!
