Dan Dungaciu: ”Trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova este o greşeală” (video)
alte articole
Material video pe pagina originală Epoch Times
”Problemele zonei sunt, în esenţă, bilaterale. Chestiunea combinatului de la Krivoi Rog sau a Canalului Bâstroe etc. nu au nevoie de prezenţa Chişinăului pentru a fi discutate şi soluţionate. Iar România trebuie să decupleze Republica Moldova de Ucraina”, a afirmat Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, în cadrul dezbaterii ”Ucraina - o nouă cutie a Pandorei”, organizate de Fundaţia Europeană Titulescu.
Expertul a susţinut că Ucraina este ”o ţară sfâşiată care vrea să plonjeze în UE fără să aibă o geografie simbolică limpede şi acceptată de populaţie şi fără să discute măcar despre aderarea la NATO”. În opinia sa, ucrainenii sunt divizaţi în ce priveşte orientarea geostrategică, între est şi vest. În schimb, românii şi bulgarii au fost disperaţi să nu rămână în afara NATO şi UE.
Dungaciu consideră că toate formatele politice pentru Estul Europei s-au prăbuşit ca urmare a crizei din Ucraina. El s-a referit în primul rând la Triunghiul de la Weimar, arătând că Polonia a fost scoasă din ecuaţia de soluţionare a crizei ucrainene de către Germania, cu acordul Franţei, ori acest triunghi ar fi trebuit să se transforme într-un patrulater care să includă şi România, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată”.
Un alt format depăşit s-a dovedit a fi Grupul de la Vişegrad, care avea ca scop să exporte democraţia, dar a eşuat total dat fiind promovarea de către premierul ungar Viktor Orban a unui model de democraţie neliberală şi a unui putinism gulaş. Nici Parteneriatul Estic nu mai poate fi un instrument credibil pentru transformarea statelor din Est. Expertul n-a precizat însă cu ce ar putea fi înlocuite aceste formate.
Pe de altă parte, Dungaciu a mai afirmat că din cauza imposibilităţii de a crea o zonă tampon în acest spaţiu, se va ajunge la un spaţiu geopolitic cu sumă nulă - nici cu Vestul, nici cu Estul. Politologul s-a referit şi la retragerea trupelor Federaţiei Ruse din Ucraina care arată că Moscova are deja destule pârghii în ţară. ”Ucraina va trebui acum să gestioneze situaţia internă extrem de complicată, să negocieze cu Federaţia Rusă preţul gazelor, să negocieze cu FMI şi să facă reforme extrem de complicate şi dureroase”, a adăugat el.
”N-a fost o bătălie pentru Ucraina, ci pentru Rusia. Putin a intervenit în ţara vecină nu pentru Ucraina, ci pentru Rusia, din teama pentru regimul său, teama că dacă Ucraina ajunge în spaţiul nord-atlantic, revoluţia oranj va fi exportată la Moscova şi Sankt Petersburg”.
”N-a fost o bătălie pentru Ucraina, ci pentru Rusia. Putin a intervenit în ţara vecină nu pentru Ucraina, ci pentru Rusia, din teamă pentru regimul său, teama că dacă Ucraina ajunge în spaţiul nord-atlantic, revoluţia oranj va fi exportată la Moscova şi Sankt Petersburg. Putin se teme de o Rusie dezvoltată şi prosperă care nu l-ar mai vota”, a explicat Dungaciu. În opinia sa, SUA are interesul de menţinere a status quo-ului, nu de a provoca noi alianţe Rusia-China sau conflicte cu Europa.
Întrebat în legătură cu potenţialele oportunităţi care ar rezulta pentru România din criza ucraineană, Dungaciu a subliniat că România va rămâne stat de frontieră euroatlantică, iar prin scoaterea Poloniei din formatele de decizie pe tema Ucrainei se va deschide calea unui parteneriat real între România şi Polonia.
Pe de altă parte, parteneriatul strategic cu SUA ar putea căpăta mai multă substanţă privind energia şi Marea Neagră, ”iar foarte mulţi bani care pleacă acum din Ucraina vor poposi undeva - în Polonia şi România”, a concluzionat expertul.