Rusia semnează acorduri cu China pentru a face faţă sancţiunilor Occidentului

Rusia şi China au semnat luni acorduri energetice, comerciale şi financiare, despre care Moscova afirmă că reprezintă o dovadă că politica de apropiere de Asia a avut succes şi va ajuta la reducerea efectelor sancţiunilor occidentale aplicate împotriva Rusiei datorită crizei din Ucraina.

Cele 38 de acorduri, semnate în timpul unei vizite la Moscova a premierului chinez Li Keqiang, permit o cooperare mai complexă în domeniul energetic şi un schimb valutar în valoare de 150 miliarde de yuani (25 miliarde USD) cu scopul de a reduce influenţa dolarului american.

Aceste acorduri reprezintă primele succese clare ale concentrării pe aripa estică, o mutare făcută de Vladimir Putin pentru a evita izolarea generată de sancţiunile occidentale. În luna mai, cele două mari puteri au încheiat un acord de livrare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, în valoare de 400 de miliarde de dolari.

“Consider că este important faptul că, în ciuda acestei situaţii dificile, vom deschide noi oportunităţi”, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev.

Ca un semn că neîncrederea între cele două state nu a fost complet înlăturată, Li a fost mai puţin exuberant, chiar în condiţiile în care, în 2015, s-ar putea încheia un acord semnificativ pentru construirea unui al doilea gazoduct, de-a lungul a ceea ce se numeşte ruta vestică, pentru a transporta gaz rusesc către China.

Pentru statul rus, acordurile oferă o oarecare uşurare într-un context în care UE şi Statele Unite nu prezintă semne că ar ridica sancţiunile impuse datorită anexării peninsulei Crimeea de către Rusia şi a suportului oferit de Kremlin separatiştilor din estul Ucrainei.

Sancţiunile vizează sectoarele financiar, energetic şi al apărării, restricţionând capacitatea anumitor firme de stat şi bănci de a acţiona pe pieţele vestice.

Schimbul valutar întăreşte planurile Chinei de a promova utilizarea internaţională a yuan-ului, mai ales după promisiunile făcute de Moscova şi Beijing de a dezvolta un comerţ bilateral bazat pe ruble şi yuani. Determinate de relaţiile lor deseori tensionate cu Statele Unite, Rusia şi China au susţinut de mult timp reducerea rolului dolarului în comerţul internaţional.

Medvedev a declarat că această colaborare între Rusia şi China a crescut cu peste 100% în ultimii şase ani, de la 40 miliarde USD la 90 de miliarde USD. “Suntem parteneri foarte apropiaţi”, a spus el, deşi comerţul cu cele 28 de naţiuni UE este mult mai mare decât cel cu China.

In baza noilor acorduri, se va adânci cooperarea între producătorul de petrol de stat Rosneft şi China Naţional Petroleum Corporation, inclusiv în cazul proiectelor de gaz natural lichefiat (GNL), existând posibilitatea de livrări către China.

Băncile VTB, VEB şi Banca Agricolă Rusă, precum şi Rosneft, lovite de sancţiuni, au semnat acorduri cu Banca de Export-Import a Chinei pentru deschiderea unor linii de credit.

Operatorul de telefonie mobilă MegaFon şi Banca de Dezvoltare a Chinei au fost de acord să aranjeze finanţări în valoare de 500 milioane de dolari.

Li Keqiang, care a sosit din Germania şi se va duce în Italia la un summit al liderilor europeni şi asiatici în această săptămână, este aşteptat să discute cu Putin în cursul zilei de marţi.

Un alt semn că legăturile Rusiei cu Beijingul se îmbunătăţesc a fost publicarea unor date ale Ministerului Energiei ce arată că livrările de petrol spre China au crescut în perioada ianuarie-septembrie cu aproape 45% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Livrările din portul Primorsk din Marea Baltică către Europa au scăzut cu aproape 20%.

Beijingul a dat de înţeles că doreşte să-şi extindă afacerile cu Rusia şi să beneficieze de pe urma tensiunilor existente între Moscova şi Occident. Dar va fi nevoie de timp pentru a elimina neîncrederea dintre cele două ţări care aproape au intrat în conflict datorită unei dispute de graniţă în anii 1960, când Rusia făcea parte din Uniunea Sovietică.

Beijingul este interesat să investească în infrastructură, energie şi bunuri de larg consum în Rusia dar Moscova a avut pentru mult timp reţineri în a permite investiţii chineze în industriile sale strategice.

De asemenea, statul chinez pare să aibă temeri în privinţa investiţiilor într-o economie instabilă, cu o rublă lovită de sancţiuni şi cu o scădere a preţului la petrol, cea mai importantă marfă exportată de Rusia.