Curtea de Conturi: 140 de milioane de lei cheltuiţi degeaba pe studii de fezabilitate şi prefezabilitate

"În ansamblu, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, Curtea de Conturi a identificat faptul că au fost efectuate, până în anul 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de investiţii care nu au fost finanţate ulterior, în valoare totală de 140.159.444,04 lei (31.854.419,1 euro la un curs de 4,4 lei/euro).

Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu şi-au atins obiectivele de economicitate, eficienţă şi eficacitate, fiind efectuate fără a se obţine în contrapartidă un obiectiv de investiţii", potrivit Raportului de audit al Curţii de Conturi privind Contul general anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2014, citat de Agerpres.

Din documentul respectiv reiese că 12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achiziţionarea de studii de fezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiţii ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de fezabilitate se ridică la 42,75 milioane de lei (9,72 milioane de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).

Este vorba despre Academia Română, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS), Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ministerul Public, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi SIE.

De asemenea, patru ordonatori principali de credite au cheltuit peste 1,1 milioane de lei pentru achiziţionarea de studii de prefezabilitate ce au vizat realizarea ulterioară a unor obiective de investiţii care au rămas la stadiul de deziderat. Este vorba despre Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Academia Română.

"(...) s-a constatat faptul că patru ordonatori principali de credite ai bugetului de stat au beneficiat de credite bugetare pentru achiziţionarea de studii de prefezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiţii ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de prefezabilitate se ridică la 1.100.523,68 lei (250.119 euro la un curs de 4,4 lei/euro)", spune Curtea de Conturi.

Cea mai mare sumă alocată studiilor de prefezabilitate a fost cheltuită de Ministerul Educaţiei Naţionale. Acesta a achiziţionat studii de prefezabilitate nefinanţate ulterior în valoare totală de 855.360 lei, din care 20.000 lei în anul 2007, 336.330 lei în anul 2008, 372.010 lei în anul 2009, 125.020 lei în anul 2010 şi 2.000 de lei în 2011.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a achiziţionat studii de prefezabilitate nefinanţate ulterior în valoare totală de 140.372 lei încă din anul 2006, iar Ministerul Afacerilor Externe a achiziţionat un studiu de prefezabilitate de 86.091,96 lei în anul 2014.

Academia Română a alocat studiilor de prefezabilitate un total de 18.699,72 lei, din care 15.999,72 lei s-au consumat în anul 2011 şi 2.700 lei în 2014.

"La nivelul MFP nu s-a realizat o bază de date, cu actualizări periodice, referitoare la investiţiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale. De asemenea, la acest nivel s-a constatat lipsa unei monitorizări şi prioritizări eficiente a investiţiilor din partea MFP, prin direcţiile de specialitate, precum şi faptul că nu s-a monitorizat şi nu se monitorizează nici în prezent detalierea Capitolului C 'Alte cheltuieli de investiţii' de la nivelul ordonatorilor principali, secundari sau terţiari de credite ai bugetului de stat, fapt ce a permis şi permite în continuare efectuarea de cheltuieli pentru achiziţionarea de studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice de execuţie în mod ineficient", se menţionează în document.

În acest context, Curtea de Conturi recomandă realizarea unei baze de date cu investiţiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale şi actualizarea acesteia, astfel încât să poată oferi informaţii în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii începute şi nefinalizate ca urmare a lipsei de finanţare, obiectivele noi şi, în continuare, studiile de fezabilitate, proiectele tehnice etc. aferente fiecărui ordonator de credite pe o anumită perioadă de timp.

În plus, Curtea de Conturi consideră necesară efectuarea de analize economico-financiare şi luarea măsurilor legale pentru eficientizarea alocării resurselor financiare pentru investiţii.