Curtea Constituţională a respins sesizarea PNL privind legea bugetului pe 2015

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins luni sesizarea PNL privind legea bugetului de stat pentru anul viitor. În consecinţă, legea va fi trimisă la Preşedinţie, pentru a fi promulgată.

"Legea bugetului este constituţională. Azi trimitem legea la preşedinţie pentru promulgare. Criticile care au fost aduse acestei legi nu pot fi considerate încălcări ale Constituţiei”, a declarat preşedintele CCR, Augustin Zegrean, citat de postul B1 TV.

"Nu putem să inventăm noi sancţiuni pentru faptele Guvernului sau ale Parlamentului. (...) Nu putem stabili noi sancţiuni pentru nedepunerea la timp a Legii bugetului", a adăugat Zegrean.

Reamintim că pe 22 decembrie, la o zi după ce legea bugetului de stat pe 2015 a fost adoptată de Parlament, cu 339 de voturi "pentru" şi 141 "împotrivă", PNL a atacat legea la CCR.

"Grupurile noastre parlamentare au luat decizia să conteste la Curtea Constituţională un asemenea buget, care este neconstituţional", anunţa pe 22 decembrie deputatul Eugen Nicolaescu.

În sesizarea de neconstituţionalitate liberalii au acuzat că proiectul legii bugetului de stat trebuia înaintat de Guvern Parlamentului până la 15 noiembrie şi că nu este însoţit de o strategie fiscal-bugetară.

"Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune clar că trebuie să ai până la 31 iulie strategie fiscal-bugetară pentru trei ani de zile, în care să-ţi stabileşti clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite şi să stabileşti care este programul de investiţii. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetară şi din punctul asta de vedere este neconstituţională", a declarat liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, după sesizarea Curţii Constituţionale.

De asemenea, liberalii au mai acuzat că "noua formulă inclusă în buget pentru echilibrarea bugetelor locale este adoptată neconstituţional".

Potrivit lui Tinel Gheorghe, în prezent, în fiecare judeţ se constituie un fond de echilibrare din cota defalcată din impozit pe venit, de 18,5%, şi din transferuri de la bugetul de stat. Aceste resurse sunt împărţite unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ pe baza unor formule care aloca sume mai mari comunităţilor sărace. Modificarea adusă de Guvern stabileşte însă un mecanism diferit de alocare a fondurilor care, deşi la prima vedere pot părea în favoarea comunităţilor locale, ridică o serie de probleme legate de modul de legiferare şi de impactul bugetar, a atras atenţia liberalul.

"Astfel, se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, comună, oraş, municipiu, judeţ, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, dacă veniturile proprii se situează sub acele limite, sistemul de echilibrare completează diferenţa. La nivelul unui judeţ, dacă resursele din cota defalcată din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completări, atunci se alocă de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu acelaşi scop. În final, după ce unităţile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilită, sumele rămase se împart după criterii de tip: populaţie, suprafaţă, lungimea drumurilor publice din administrare, pe judeţe şi în interiorul acestora. (...) Autorităţile locale nu au fost consultate, aşa cum prevede articolul 18 din însăşi Legea finanţelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinară, să reglementeze aspecte referitoare la Legea finanţelor publice locale, care este lege organică", a explicat Tinel Gheorghe, citat de Mediafax.