Curiozităţi despre rapiţă

Rapiţa este o plantă erbacee anuală, cultivată pentru seminţele ei bogate în ulei. Rapiţa este şi va fi una dintre cele mai profitabile culturi agricole din România.

Este cultivată intens în zonele de câmpie, atât pentru seminţecât şi pentru rădăcina sa. Planta are o rădăcină tuberoasă albicioasă, din care creşte tulpina, lungă de 80 cm, ramificată la vârf, unde se găseşte inflorescenţa bogată care formează acel „covor galben” tot mai întins pe zonele agricole din ţara noastră.

Florile sunt hermafrodite, cresc în mănunchi, la vârful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o păstaie lungă de 3-5 cm, în care cresc seminţele. Înfloreşte din mai până în august, iar seminţele se formează în iulie-septembrie.

Planta conţine o grămadă elemente benefice sănătăţii noastre: proteine, hidraţi de carbon, substanţe minerale precum calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, celuloză, glucide, grăsimi, rezine, mucilagii, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, beta-caroten.

În fitoterapie sunt folosite rădăcina şi florile. Seminţele sunt folosite la extragerea uleiului ce se foloseşte în industrie şi în alimentaţie.

Rapiţa are o mulţime de calităţi: depurativă, diuretică, dezinfectant, emolient, expectorant, vitaminizant, nutritiv, cicatrizant.

Curiozităţi despre rapiţă. Uleiul de rapiţă

Dintre toate plantele oleaginoase, rapiţa se situează pe locul 5 în clasamentul producţiei de ulei comestibil, uleiul de rapiţă având largi utilizări în industrie şi alimentaţie.

Uleiul de rapiţă, extras din seminţele plantei, are o mulţime de întrebuinţări în medicina populară.

Conţine acid alpha-linoleic, un precursor al Omega 3, care ajută la reducerea hipertensiunii şi la scăderea nivelului de colesterol, prevenind formarea cheagurilor de sânge pe artere şi diminuând riscul apariţiei unor boli cardio-vasculare.

Consumat în mod regulat, uleiul de rapiţă are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge, care nu se mai sparg atât de uşor.

Are un rol important în buna funcţionare a creierului, datorită acizilor graşi pe care îi conţine şi care intervin în prevenirea depresiilor, a unor crize de demenţă şi chiar a maladiei Alzheimer.

Conţinutul de acizi graşi de tip Omega 3 recomandă uleiul de rapiţă drept un tratament eficient al disfuncţiilor erectile.

Datorită conţinutului său de vitamina E, uleiul de rapiţă are proprietăţi antioxidante şi de regenerare celulară, aşa că poate fi adăugat în cada cu apă caldă (la o temperatură suportabilă pentru corp), seara, înaintea unei băi de relaxare de 15-20 de minute. După câteva reprize de răsfăţ de acest gen, veţi observa că pielea se tonifiază, iar corpul este plin de energie.

Cercetătorii au concluzionat după studii atente că uleiul de rapiţă ar putea reprezenta o metodă simplă prin care se poate reduce nivelul grăsimii abdominale şi riscul de a suferi de sindrom metabolic. Cu toate acestea, conform American Heart Association, metoda recomandată pentru a reduce acest risc este în primul rând să menţinem o dietă sănătoasă şi să facem sport în mod regulat.

Uleiul de rapiţă este excelent în salate calde sau reci, combinându-se perfect cu gustul de lămâie, cu legumele coapte, sparanghelul, pastele sau orezul fiert. Calităţile sale din păcate sunt distruse însă prin fierbere sau prăjire la temperaturi foarte mari.

Curiozităţi despre rapiţă. Mierea de rapiţă

Rapiţa este o excelentă plantă meliferă, putând asigura producţia a 50 kg de miere la fiecare hectar de cultură.

Albinele apreciază în mod deosebit această plantă şi, în perioada de înflorire, culturile întinse de rapiţă sunt un adevărat rai pentru ele, de unde culeg mari cantităţi de polen şi nectar.

Trebuie ştiut însă că datorită conţinutului mare de apă, cam 18% din compoziţie, mierea de rapiţă se cristalizează foarte repede. Apicultorii trebuie să fie atenţi deoarece, dacă nu o extrag la timp, mierea se poate cristaliza chiar în faguri şi există riscul de a o pierde.

Din această cauză, mierea de rapiţă se găseşte în comerţ numai sub formă cristalizată, având aspectul unei creme. Mierea care se cristalizează, mai puţin cea de salcâm, este, cu adevărat, miere naturală.

Mierea de rapiţă are o culoare ştearsă şi un miros nu prea plăcut. Gustul însă este deosebit, mierea de rapiţă nefiind foarte dulce, precum cea polifloră sau de tei.

Ca orice tip de miere, şi cea de rapiţă are calităţi terapeutice, fiind recomandată mai ales persoanelor care suferă de boli de rinichi. De asemenea, mierea de rapiţă se recomandă şi în tratamentul osteoporozei. Consumul de miere de rapiţă protejează ficatul, splina şi pancreasul de diverse boli.

Curiozităţi despre rapiţă. Combustibil vegetal

Ultimii ani au fost revoluţionari în ceea ce priveşte interesul investitorilor asupra rapiţei, datorită folosirii acestei plante în fabricarea biodieselului, un combustibil care este folosit pentru automobile în loc de motorină şi care este mai ieftin şi mai puţin poluant.

Rapiţa este materia primă pentru combustibilul vegetal biodiesel, alternativa ecologică a motorinei. Acest tip de carburant poate fi utilizat la toate motoarele Diesel din ultimele generaţii şi nu are efecte nocive asupra mediului. Singurul impediment poate fi o diminuare uşoară a performanţelor de rulare.

Paiele de rapiţă se folosesc în industria materialelor de construcţii.

Şi nu în ultimul rând, vom aminti că rapiţa este o plantă folosită la pregătirea terenului pentru alte culturi agricole, cum ar fi cele de grâu şi orz.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.