Cum vrea să profite România de potenţialul Mării Negre

Conferinţa ”Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre”, 30  ianuarie 2014. În imagine, Titus Corlăţean, ministrul român al  Afacerilor Externe şi Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit.
Conferinţa ”Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre”, 30 ianuarie 2014. În imagine, Titus Corlăţean, ministrul român al Afacerilor Externe şi Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit. (Epoch Times România)

Premierul Victor Ponta consideră că statele din regiunea Mării Negre pot valorifica potenţialul de dezvoltare al zonei şi pot crea noi locuri de muncă numai printr-o abordare pragmatică, bazată pe iniţiativele şi propunerile Comisiei Europene, dar şi pe cooperare. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a arătat şi el că România vrea să promoveze proiecte în cadrul Sinergiei Mării Negre, dar şi o complementaritate între Strategia Dunării şi domeniile de cooperare la Marea Neagră. El a recunoscut însă că România nu şi-a stabilit exact interesele la Marea Neagră.

„Interesul nostru, ca state riverane, este acela de a valorifica întregul potenţial de dezvoltare al Mării Negre în beneficiul direct al cetăţenilor noştri. Oportunităţile oferite de politica maritimă integrată, modelul european de guvernanţă, reprezintă stimulente concrete pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă în regiunea noastră. Suntem convinşi că doar împreună, având o abordare pragmatică şi coerentă cu propunerile şi iniţiativele Comisiei Europene, putem profita din plin de aceste oportunităţi”, se arată în mesajul premierului Victor Ponta transmis conferinţei “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre. Intensificarea cooperării marine şi maritime”, organizată de Comisia Europeană şi Ministerul Afacerilor Externe.

În opinia premierului, este nevoie de dezvoltarea de arii de complementaritate între politicile europene şi mecanismele regionale astfel încât cooperarea să devină mai eficientă. “Vedem Dunărea drept coridor care poate facilita conexiunea dintre pieţele europene şi Marea Neagră, şi prin aceasta Marea Caspică şi Asia Centrală. Sprijinim o complementaritate sporită între domeniile de cooperare la Marea Neagră şi ariile prioritare ale strategiei UE pentru regiunea Dunării”, susţine şeful guvernului în comunicat.

La rândul său, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a reafirmat angajamentul României de a coopera în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) şi a apreciat rolul jucat de aceasta în dezvoltarea economică a regiunii Mării Negre, accentuând nevoia de a întări cooperarea cu Uniunea Europeană, de o manieră pragmatică şi eficientă. El a reiterat interesul României pentru accelerarea implementării proiectului privind Autostrada Inelară a Mării Negre şi a celui legat de Dezvoltarea Magistralelor Maritime ale Mării Negre.

„Asemeni Comisiei Europene, România promovează consolidarea cooperării marine şi maritime în zona Mării Negre. Vom continua să sprijinim conexiunile dintre politicile şi instrumentele UE cu relevanţă pentru Marea Neagră: Sinergia Mării Negre, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Politica Maritimă Integrată. Rezultatul aşteptat este o coerenţă sporită între iniţiativele europene şi formatele de cooperare existente, în beneficiul întregii regiuni. O combinaţie de voinţă politică şi acţiune coerentă ne va oferi posibilitatea de a valorifica remarcabilul potenţial al acestei regiuni, a explicat Corlăţean.

În opinia ministrului de Externe, faptul că Grecia a preluat preşedinţia rotativă a UE iar Bulgaria preşedinţia OCEMN este o premisă favorabilă pentru avansarea cooperării în regiunea Mării Negre. El a dat câteva exemple de domenii prioritare ale cooperării: transportul maritim şi infrastructura, turismul, conservarea mediului marin, pescuit durabil, acvacultură, proiecte transfrontaliere şi acvacultură.

Corlăţean a mai arătat că România vrea să promoveze proiecte în cadrul Sinergiei Mării Negre, dar şi o complementaritate între Strategia Dunării şi domeniile de cooperare la Marea Neagră. El a recunoscut însă că România nu şi-a stabilit exact interesele la Marea Neagră.

Prezentă şi ea la eveniment, Maria Damanaki, comisar european pentru afaceri maritime şi pescuit, a declarat, cu privire la obiectivele conferinţei: „Scopul meu este de a promova o agendă maritimă pentru Marea Neagră, bazată pe cooperare practică şi proiecte concrete. Aceasta va contribui la impulsionarea creşterii economice şi la sporirea locurilor de muncă din regiune, în manieră durabilă. Statele şi comunităţile costiere în special sunt invitate să se alăture acestui efort şi să acţioneze în cadrul canalelor de cooperare existente, regionale şi ale Uniunii Europene”.

Damanaki a susţinut că această conferinţă îşi propune o abordare bottom-up pentru ca toţi cei interesaţi să fie motivaţi să coopereze şi să vină cu proiecte concrete care să crească prosperitatea în spaţiul Mării Negre. Comisarul a mai arătat că UE a investit deja 140 de milioane în iniţiativele legate de Marea Neagră.

În opinia ei, Marea Neagră are un mare potenţial de creştere albastră în domenii precum acvacultura sau turismul costier. Comisarul european a mai anunţat formarea unui grup de asistenţă tehnică format din experţi pentru identificarea de proiecte concrete fezabile şi atragerea de fonduri europene.