Cum un bărbat a oprit un război nuclear

La a cincizecea aniversare a momentului de răscruce în ce priveşte rachetele cubaneze, toată lumea îşi aminteşte cât de aproape a fost lumea de un dezastru nuclear ca urmare a rachetelor nucleare instalate în Cuba de Uniunea Sovietică. Lumea a fost salvată din acest scenariu îngrozitor de un acord între preşedintele John F. Kennedy şi Nikita Hruşciov, prim-secretarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

Cu toate acestea, este posibil ca lumea să se fi apropiat de anihilare ca urmare a evenimentelor care au început să fie cunoscute în mod public în 2002. Aceste evenimente au culminat cu ceea ce este cunoscut sub numele de Sâmbăta neagră şi l-au făcut pe secretarul american al apărării, Robert McNamara, să afirme că Statele Unite au fost "foarte aproape" de un război nuclear "mai aproape decât ne-am dat seama la momentul respectiv." Eroul din spatele evenimentelor menţionate de McNamara a fost Vasili Arkhipov, un ofiţer naval sovietic.

Pe măsură ce politicienii discutau despre cum să rezolve criza rachetelor cubaneze, patru submarine sovietice au fost trimise într-o misiune cunoscută doar de câţiva funcţionari de vârf din Partidul Comunist. Destinaţia era necunoscută şi urma a fi dezvăluită doar în momentul în care comandanţii submarinelor erau pe mare.

Ordinul a fost ca cele patru submarine să călătorească 11300 de km, plecând dintr-o bază secretă din Cercul Arctic. Ei urmau să traverseze Oceanul Atlantic şi să rămână în Mariel, Cuba, unde puteau servi ca avangardă pentru forţele sovietice aflate în apropierea continentului Statelor Unite ale Americii.

Probabil din cauză că comunicarea cu Moscova nu era întotdeauna uşoară, comandanţii submarinelor aveau ordin să acţioneze fără instrucţiuni din partea superiorilor, dacă ei considerau că este necesar. Aceste comenzi implicau chiar lansarea unei torpile nucleare cu o putere terifiantă - numită "arma specială" de sovietici şi transportată de fiecare dintre cele patru submarine.

Cu toate acestea exista un protocol de securitate foarte strict, care impunea ca trei persoane din cadrul submarinului să fie de acord pentru lansarea unui atac: căpitanul, ofiţerul politic – ambii având o jumătate de cheie pentru a activa mecanismul de lansare – plus comandantul flotei, Vasili Arkhipov. El a fost unul dintre puţinii oameni care ştiau dinainte despre obiectivele misiunii. Evenimentele sunt dramatizate în documentarul PBS TV "Omul care a salvat lumea."

Cele patru submarine, printre ele şi B-59 unde era staţionat Arkhipov, aveau motor diesel şi, potrivit americanilor, erau total nepotrivite pentru această misiune. Americanii au desfăşurat cele mai avansate şi sofisticate mecanisme de detecţie a submarinelor din acea vreme, inclusiv distrugătoare, elicoptere şi avioane de supraveghere. În acel moment, preşedintele Kennedy a ordonat navelor americane să formeze un cerc în jurul Cubei, pentru a opri fluxul de arme sovietice. 40 de distrugătoare, patru portavioane şi 358 de aeronave au primit ordin să patruleze în zonă.

Echipajul de pe B-59 era plecat de acasă de trei săptămâni şi jumătate, experimenta condiţii grele şi nu putea comunica cu Moscova. Submarinele diesel sovietice trebuiau să iasă la suprafaţă pentru a-şi reîncărca bateriile, dar B-59, temându-se să nu fie reperat de americani, a trebuit să se scufunde şi mai mult, bateriile fiind încărcate doar pentru şase ore.

Între timp, avioanele americane au reperat trei submarine în zonă, B-59 fiind printre ei. Cu toate acestea, Kennedy a dat ordine stricte să nu atace, dar după ce submarinele erau reperate, ele trebuiau făcute să iasă la suprafaţă. Aflându-se în imposibilitatea de a comunica cu Moscova, bărbaţii de pe B-59 erau speriaţi şi dezorientaţi.

Portavionul USS Randolph a prins B-59 în apropierea Cubei şi a început să arunce încărcături de adâncime, un fel de explozive utilizate pentru a forţa un submarin să iasă la suprafaţă pentru a fi identificat. Deoarece B-59 era staţionat prea adânc pentru a monitoriza orice semnale radio, cei de la bord nu ştiau dacă războiul a izbucnit.

Căpitanul submarinului B-59, Valentin Grigorievitch Savitsky, credea că războiul a început şi a vrut să lanseze un atac nuclear. Atunci a izbucnit o ceartă aprigă între căpitan, ofiţerul politic Ivan Semonovich Maslennikov şi Vasili Arkhipov, al doilea la comanda submarinului, dar comandantul flotei de patru submarine, care includea în plus faţă de B-59, B-4, B-36 şi B-130.

Poziţia lui Arkhipov a învins în cele din urmă: el l-a convins pe Savitsky să iasă la suprafaţă şi să aştepte comenzi de la Moscova. Datorită hotărârii sale a fost evitat un război nuclear cu consecinţe devastatoare. Curajul unui singur om a salvat lumea de la anihilare.

Dr. César Chelala este un câştigător al premiului Clubul de Preşă al Americii din Străinătate