Cum se străduieşte Rusia să ţină sub control finanţele, pe fondul creşterii cheltuielilor cu invazia din Ucraina [Analiză]

De la începutul invaziei la scara largă a Ucrainei în 2022, guvernul rus şi-a concentrat toate resursele financiare pe finanţarea războiului.

Potrivit The Kyiv Post, deoarece războiul este prioritatea numărul unu a Kremlinului, au fost utilizate toate instrumentele aflate la dispoziţia sa: creşterea impozitării, fonduri suverane, împrumuturi interne şi tipărirea de bani.

Până în prezent, creşterile de taxe şi emisiunea de bani au fost relativ moderate.

Economiştii de la cârma sistemului financiar al Rusiei au încercat să ţină sub control cheltuielile, masa monetară şi inflaţia. După doi ani şi jumătate, acest exerciţiu de echilibrare devine din ce în ce mai dificil.

Potrivit analistului politic rus Dmitri Oreşkin, şefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiulina, încearcă să menţină o politică monetară solidă, dar războiul necesită creşterea cheltuielilor.

"Nabiulina se confruntă cu o sarcină care nu poate fi îndeplinită", a declarat Oreşkin pentru publicaţia amintită.

Bugetul

Ca urmare a invaziei la scara largă, cheltuielile Rusiei pentru apărarea naţională au crescut de la 3,6 trilioane de ruble (51 miliarde USD) în 2021 la 6,4 trilioane de ruble (75 miliarde USD) în 2023 şi se aşteaptă să crească la 10,8 trilioane de ruble (120 miliarde USD), sau 29,4% din buget, în 2024.

Ţările NATO au stabilit un obiectiv de a cheltui 2% din PIB-ul ţării pentru apărare în 2024. Rusia cheltuieşte 6 %.

În schimb, se preconizează că cheltuielile sociale se vor ridica la 7,7 trilioane de ruble (87 de miliarde USD), adică 21,1% din bugetul Rusiei în 2024.

Din cauza cheltuielilor în creştere pentru armată, Rusia a avut probleme cu echilibrarea bugetului său.

Înainte de invazie, bugetul federal al Rusiei avea un excedent de 524 de miliarde de ruble (7 miliarde USD), sau 0,4% din PIB, în 2021.

Cu toate acestea, deficitul bugetar al Rusiei s-a ridicat la 3 295 de miliarde de ruble (47 de miliarde USD), sau 2,1 % din PIB, în 2022, şi la 3 240 de miliarde de ruble (38 de miliarde USD), sau 1,9 % din PIB, în 2023. Deficitul bugetar este estimat la 120,1 miliarde de ruble (1,38 miliarde USD), sau 1,1% din PIB, în 2024.

Impozitele

Una dintre principalele modalităţi de finanţare a războiului este impozitarea.

Din 2001 până în 2021, Rusia s-a mândrit cu o rată unică a impozitului pe venit de 13%, ceea ce a reprezentat un stimulent semnificativ pentru întreprinderi.

În 2021, guvernul rus a introdus o rată de 15% pentru veniturile care depăşesc 5 milioane de ruble (57 000 USD). O schimbare suplimentară şi mai dramatică a avut loc în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

În mai 2024, Ministerul de Finanţe al Rusiei a anunţat că intenţionează să impună rate ale impozitului pe venit cuprinse între 15 % şi 22 % pentru veniturile care depăşesc 2,4 milioane de ruble (28 000 USD) începând din 2025.

Între timp, impozitul pe profit va creşte de la 20 % la 25 %, iar ratele reduse pentru unele întreprinderi vor fi anulate.

Impozitul pe minerale pentru producţia de fier va creşte de la 4,8% la 5,5%, în timp ce impozitul pe minerale pentru producţia de îngrăşăminte va fi dublat.

"Creşterea impozitelor este într-adevăr legată de cheltuielile pentru război", a declarat Andrei Movcean, un economist de origine rusă stabilit la Londra, pentru Kyiv Independent.

El a declarat că majorarea taxelor ameninţă să submineze creşterea economică şi va avea un impact negativ asupra sectorului civil.

"Va declanşa inflaţia, deoarece producţia de bunuri de consum este în scădere, în timp ce cererea stimulată de stat pentru acestea rămâne aceeaşi", a declarat Movcean, fondatorul companiei de investiţii Movchan's Group.

Editorialistul rus Serghei Parhomenko a declarat că majorarea impozitului "se datorează nevoii de bani a regimului lui Putin pe timp de război".

"Majorarea impozitului pe profit va afecta pe toată lumea şi va fi foarte sensibilă pentru întreprinderile ruseşti. Acestea trebuie să finanţeze atât războiul, cât şi cheltuielile sociale", a declarat el pentru Kyiv Independent.

Cu toate acestea, actuala majorare a impozitelor este relativ moderată şi conţine multe excepţii.

Prin comparaţie, ratele impozitului pe venit variază de la 10% la 37% în SUA, de la 0% la 45% în Franţa şi de la 32% la 52% în Suedia.

Ratele mai ridicate ale impozitului pe venit nu se aplică întregului venit, ci părţii care depăşeşte pragul. De exemplu, dacă cineva câştigă 3 milioane de ruble anual, va plăti 13% pentru cele 2,4 milioane de ruble sub prag şi 15% pentru cele 600 000 de ruble peste prag.

În plus, noile rate nu se vor aplica veniturilor din valori mobiliare şi întreprinderi individuale, care vor fi supuse unei rate de 13-15%, ca înainte.

Parhomenko a descris rata progresivă a impozitului pe venit, în contrast cu creşterea impozitului pe profit, ca fiind "o măsură propagandistică care are puţin sens economic".

"Guvernul rus vrea să demonstreze că este doar: "luăm mai mult de la cei bogaţi şi mai puţin de la cei săraci pentru că ne pasă de oamenii de rând", a spus el.

Un alt analist politic, aflat în prezent în Rusia, a fost de acord cu această evaluare, afirmând că majorarea impozitului pe venit pentru cei bogaţi ar putea fi o mişcare de PR menită să arate că Kremlinului îi pasă de "justiţia socială", precum şi un plan pe termen lung pentru a compensa scăderea veniturilor din petrol şi gaze. Analistul a vorbit sub rezerva anonimatului de teama represaliilor.

El a declarat că actuala creştere a impozitelor este moderată, dar ar putea fi un "test înainte de o reformă fiscală mai radicală".

"Dacă taxele sunt majorate acum, există riscul să se întâmple din nou", a spus Oreşkin.

Petrol şi gaze

Din punct de vedere istoric, principala sursă de venituri a bugetului rus a fost petrolul şi gazele.

Rusia este încă capabilă să facă bani din vânzarea de petrol şi gaze ca urmare a ocolirii sancţiunilor şi a creşterii livrărilor către ţările non-occidentale.

În urma invaziei la scara largă, veniturile din petrol şi gaze ale guvernului rus au crescut cu 28% în 2022, potrivit datelor guvernului rus, deoarece preţurile petrolului au crescut, în timp ce sancţiunile occidentale asupra industriei petrolului şi gazelor nu au fost în vigoare în cea mai mare parte a anului. Potrivit Reuters, veniturile din petrol şi gaze ale bugetului rus au scăzut apoi cu 24% în 2023, la 8 822 de miliarde de ruble (103 miliarde USD), pe fondul scăderii preţurilor şi al sancţiunilor occidentale.

Cu toate acestea, în acest an, veniturile din petrol şi gaze ale Rusiei sunt în creştere, deoarece Kremlinul a reorientat livrările către China şi India, iar preţurile sunt din nou în creştere.

Veniturile din petrol şi gaze ale guvernului rus în luna iunie ar urma sa crească cu peste 50% faţă de anul precedent, la 9,4 miliarde USD, potrivit Reuters. Guvernul rus se aşteaptă ca veniturile din petrol şi gaze să crească cu 21% de la an la an până la 10,7 trilioane de ruble (120 miliarde USD) în 2024.

"Sancţiunile nu pot fi complet eficiente", a declarat analistul ucrainean de petrol şi gaze Oleksandr Harcenko pentru Kyiv Independent. "Dar există o oportunitate şi o nevoie de a consolida impactul sancţiunilor".

El a spus că una dintre soluţiile potenţiale este încheierea unui acord cu cei mai mari producători de petrol pentru a vinde mai mult petrol şi a reduce preţurile, lipsind astfel Rusia de venituri.

Alte metode

Rusia a utilizat, de asemenea, Fondul său de bogăţie naţională pentru a echilibra bugetul şi a finanţa cheltuielile militare.

Fondul a fost creat în 2008 pentru a colecta veniturile neprevăzute din petrol şi pentru a crea o rezervă de siguranţă în cazul scăderii preţurilor petrolului.

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a declarat în 2023 că 1,3 trilioane de ruble (15 miliarde USD) din Fondul naţional de bogăţie vor fi utilizate pentru echilibrarea bugetului în 2024.

Movcean a declarat că fondul este utilizat pentru a finanţa cheltuielile militare, printre altele.

"Rusia finanţează cheltuielile prin împrumuturi interne şi fonduri suverane. Aceasta creşte viteza banilor şi duce la inflaţie, dar nu duce la o creştere a masei monetare", a spus el.

Creşterea datoriei interne a Rusiei reflectă, de asemenea, creşterea cheltuielilor militare.

Datoria internă a guvernului rus a crescut de la 16,5 trilioane de ruble (220 miliarde USD) la începutul anului 2022 la 18,8 trilioane de ruble (255 miliarde USD) la începutul anului 2023 şi la 20,99 trilioane de ruble (240 miliarde USD) în martie 2024.

Tipărirea de bani

O altă modalitate de finanţare a războiului este ca Banca Centrală a ţării să tipărească bani suplimentari.

Masa monetară a Rusiei a crescut cu 13% în 2021, dar rata de creştere a fost mult mai mare după începerea invaziei la scara largă - 24,4% în 2022. În 2023, a crescut mai lent, dar totuşi mai mult decât în perioada antebelică - cu 19,4%.

Creşterea masei monetare a alimentat inflaţia, deşi în prezent nivelul acesteia nu este mai ridicat decât înainte de invazie, potrivit datelor oficiale.

Inflaţia preţurilor de consum s-a ridicat la 8,39% în 2021, 11,94% în 2022 şi 7,42% în 2023.

Economistul rus Igor Lipsiţ crede că cifrele reale ale inflaţiei sunt mai mari decât cele oficiale. Movcean împărtăşeşte aceeaşi convingere.

Cu toate acestea, rata inflaţiei din Rusia este încă mult sub nivelul de hiperinflaţie experimentat de multe ţări în timp de război şi după războaie. Rata inflaţiei din Ucraina a fost mai gravă în 2022: s-a ridicat la 22,6%, potrivit datelor oficiale. Cu toate acestea, ea s-a îmbunătăţit în 2023, ajungând la 5,1% - sub nivelul din Rusia.

Lipsiţ şi Oreşkin au spus că Banca Centrală a Rusiei recurge la tipărirea de bani din ce în ce mai mult din cauza războiului, alimentând inflaţia.

"Orice ţară cedează emiterii de mai mulţi bani şi (stimulării) inflaţiei în timpul războiului", a declarat Oreşkin.

Între timp, Movcean a atribuit creşterea masei monetare a Rusiei altor factori, cum ar fi recuperarea după COVID-19 şi necesitatea stimulării circulaţiei monetare în economie.

După începerea invaziei, Banca Centrală a Rusiei a redus rata dobânzii cheie de la 20% la 7,5%, introducând o politică monetară mai laxă şi stimulând tipărirea de bani noi.

Cu toate acestea, din iulie 2023, Banca Centrală a aplicat o politică monetară restrictivă care împiedică tipărirea de bani. Rata dobânzii a fost majorată la 16%.

La 7 iunie, Banca Centrală a declarat că va menţine rata la nivelul actual şi ar putea chiar să o majoreze şi mai mult în viitor.

Elvira Nabiullina, şefa Băncii Centrale a Rusiei, este o liberală a pieţei libere căreia i se atribuie meritul de a fi menţinut solid sistemul financiar al Rusiei chiar şi în timpul invaziei la scara largă.

Potrivit lui Oreşkin, ea doreşte să reducă la minimum expansiunea creditelor şi emisiunea de bani noi, însă nevoile războiului impun o politică monetară mai permisivă.

El a spus că, drept urmare, Nabiullina ar putea fi demisă.

"Ei ar putea să o concedieze pe Nabiullina şi să numească pe cineva care pur şi simplu va tipări (mai) mulţi bani", a adăugat el.