Cum să evităm acrilamida toxică din produsele alimentare?

Nu toate produsele alimentare de pe masa noastră sunt sigure. Unele alimente conţin niveluri periculoase de toxine, de tipul acrilamidei.
. (photos.com)
Kyrill Belan
01.07.2013
Nu toate produsele alimentare de pe masa noastră sunt sigure. Unele alimente conţin niveluri periculoase de toxine, de tipul acrilamidei. Cercetătorii sunt de părere că aceste substanţe otrăvitoare sunt foarte periculoase şi, pe termen lung, pot duce la dezvoltarea cancerului, afectarea ficatului şi boli ale sistemului nervos.

Acrilamida apare de obicei în alimentele bogate în carbohidraţi. Atunci când gătiţi, temperatura preparatelor creşte peste 120°C, ceea ce favorizează formarea acrilamidei, în urma reacţiei dintre zaharuri şi asparagină. Astfel, chipsurile conţin acrilamidă în proporţie de 1300 µg/kg, cartofii prăjiţi - 400 µg/kg, brioşele - 120 µg/kg, pâinea - 30 µg/kg. Acrilamida se gaseste şi în cafea – 200 µg/kg, ciocolată, migdale prăjite şi alte produse similare.

Modificarea culorii în nuanţe mai întunecate şi schimbarea texturii produselor ne vorbeşte de formarea acrilamidei. Vestea bună este că putem, în condiţii de casă, să evităm acumularea acesteia.

În acest scop, se recomandă înainte de prăjire, clătirea timp de 30 de secunde în apă a cartofilor cruzi feliaţi, ceea ce va reduce concentraţia acrilamidei cu peste 20%. Dacă dispuneţi de timp, puteţi să-i ţineţi înmuiaţi în apă o perioadă mai îndelungată. În cazul în care cartofii sunt maceraţi timp de 2 ore înainte de preparare, formarea acrilamidei va scădea cu 50%. Păstrarea cartofilor în frigider măreşte probabilitatea apariţiei acrilamidei. Cămara este mai potrivită în acest sens.

În 2008, cercetătorii danezi au descoperit că adăugarea rosmarinului bogat în antioxidanţi în chiflele din grâu, a permis o reducere a nivelului de acrilamidă cu 60%. Folosirea unei cantităţi mici de rozmarin este în stare să diminueze radical concentraţia toxinei nedorite. Acelaşi lucru este valabil şi pentru carne. Adăugarea rozmarinului în marinată va reduce formarea compuşilor cancerigeni în timpul prăjirii. Acidul citric şi vitamina B3 sunt, de asemenea, capabile să micşoreze acumularea cancerigenilor.

Alte câteva sfaturi:

• aportul acrilamidei poate fi minimizat cu 60%, dacă reducem conţinutul de cartofi prăjiţi şi cafea din dieta noastră zilnică;

• consumul de fructe şi legume poate diminua sensibil efectul toxic al acestei substanţe;

• optaţi pentru fierbere sau călire, în loc de prăjire a alimentelor;

• încercaţi să nu supraexpuneţi produsele în timpul coacerii sau prăjirii până la formarea culorii maro închis;

• evitaţi gătirea alimentelor în friteuză.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor