Cum răspândeşte Qatarul haosul în Orientul Mijlociu şi cum alimentează islamul în Europa

Cei care au urmărit îndeaproape ştirile internaţionale din ultimii ani ar fi putut observa cum Qatarul continuă să apară pe prima pagină a ziarelor şi că, pentru o ţară cu doar 300.000 de cetăţeni, are în mod clar o pondere mult mai mare în afacerile mondiale, notează Adam Starzynski, jurnalist polonez şi strateg de afaceri externe, specializat în regiunea celor Trei Mări şi în studii strategice, într-un articol publicat pe REMIX.

Potrivit acestuia, în ultimul timp, Qatarul a fost în centrul atenţiei pentru că a găzduit conducerea Hamas, jucând în acelaşi timp rolul de negociator principal, alături de Egipt, pentru o încetare a focului între Israel şi Hamas. De asemenea, Qatarul a servit, mulţi ani, drept refugiu pentru talibani deşi, în 2020, a facilitat un acord de pace între Statele Unite şi grupul islamist.

Între timp, Doha a reuşit să organizeze Cupa Mondială la fotbal şi a fost implicată în cel mai mare scandal de corupţie din istoria Parlamentului European, cunoscut sub numele de „Qatargate”.

Cu toate acestea, afirmă Starzynski, principala operaţiune de influenţă a Qatarului este campania sa de zeci de ani de sponsorizare a răspândirii mişcărilor islamiste radicale şi a moscheilor în Orientul Mijlociu şi în Europa. În afară de sponsorizarea construcţiei de moschei şi asociaţii uriaşe, Qatarul desfăşoară o campanie avansată de media şi PR, creând un teren fertil pentru ca aceste mişcări islamiste străine să prindă rădăcini în noile lor ţări.

Cu toţii ştim despre organizaţiile jihadiste violente precum Al-Qaeda, ISIS şi Hamas. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor ştiu foarte puţin despre cea mai influentă organizaţie islamistă, Frăţia Musulmană.

Chiar şi mai puţini ştiu că aceasta are un stat protector, care difuzează propaganda Frăţiei Musulmane în sute de milioane de case din întreaga lume. Qatarul a folosit bogăţia imensă acumulată prin petrolul şi gazele sale pentru a transforma Al Jazeera într-un conglomerat media internaţional, răspândind propaganda Frăţiei Musulmane la scară globală.

Jurnalistul polonez afirmă că, pentru a înţelege pe deplin rolul jucat de această organizaţie islamistă proeminentă, este necesar să aruncăm o privire mai atentă la rădăcinile sale.

Frăţia Musulmană este strâns legată de trei actori: Egipt, Palestina şi Qatar. A fost fondată în Egipt în 1928 de către clericul Hassan al-Banna ca reacţie la cât de slabă devenise lumea musulmană în raport cu Occidentul după Iluminism şi Revoluţia Industrială. Al-Banna şi alţi islamişti şi modernişti musulmani au susţinut că, din cauza corupţiei acumulate de-a lungul secolelor, comunitatea musulmană era slabă şi că trebuia să revină la practicarea islamului pur al lui Mahomed şi al primilor califi.

Mişcarea s-a răspândit cu repeziciune în Egipt şi una dintre cele mai notabile realizări timpurii a fost implicarea sa în revolta arabă din Palestina, care a durat din 1936 până în 1939. Revolta a eşuat, dar Frăţia a reuşit să facă din problema Palestinei o preocupare musulmană larg răspândită. După cel de-al Doilea Război Mondial, fraţii au făcut lobby pentru acordarea azilului în Egipt lui Amin al-Husseini, muftiul Ierusalimului, care colaborase cu Germania nazistă în timpul războiului.

După lovitura de stat militară din 1952 împotriva monarhiei egiptene, armata a început să trateze Frăţia ca pe un rival şi o ameninţare la adresa puterii lor. Din cauza presiunii crescânde, mulţi dintre cei mai importanţi lideri ideologici au fost forţaţi să se mute în Arabia Saudită şi Qatar. Yusuf al-Qaradawi a fost cel mai important dintre aceşti lideri. El a fost trimis de la Universitatea Al-Azhar din Cairo în 1962 pentru a conduce Institutul secundar de studii religioase din Qatar. În 1977, el a pus bazele facultăţii dedicate Shariah şi studiilor islamice la Universitatea din Qatar. Ulterior, a devenit gazda unei emisiuni la Al Jazeera intitulată „Sharia şi viaţa”, care a avut o audienţă de aproximativ 80 de milioane de telespectatori pe episod, devenind una dintre cele mai influente voci musulmane din lume.

Familia regală din Qatar, Casa Al-Thani, a folosit de atunci Frăţia Musulmană ca instrument pentru a minimiza opoziţia politică împotriva sa. În schimbul permiterii Frăţiei de a folosi ţara ca bază pentru operaţiunile sale internaţionale, Frăţia se asigură că nu există nicio ameninţare politică bazată pe religia organizată împotriva monarhiei qatareze.

Din nefericire, alte ţări se află de partea perdantă a acestei înţelegeri. Qatarul, Al Jazeera şi Frăţia au cooperat pentru a aduce pentru scurt timp Frăţia Musulmană la putere în Egipt în 2011 şi au semănat haos islamist în întregul Orient Mijlociu de la Primăvara Arabă, care a început în 2011. S-a ajuns atât de departe încât Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Egipt şi Iordania au întrerupt legăturile cu Qatarul în 2017 şi au iniţiat o blocadă împotriva ţării.

Analiza publicată în REMIX notează că ţările din Europa au avut, de asemenea, de suferit, Qatarul fiind principalul sponsor al moscheilor în care este predată şi răspândită propaganda Frăţiei. În aceleaşi moschei, mulţi musulmani s-au radicalizat şi unii sunt chiar convinşi să se alăture organizaţiilor jihadiste violente. O mare parte din bani provin de la organizaţia Qatar Charity, care a finanţat cel puţin 140 de moschei, centre culturale şi şcoli islamice în Europa. Unul dintre cele mai faimoase exemple este mega-moscheea din Poitiers, care se află în apropiere de locul Bătăliei de la Tours şi al Bătăliei de la Poitiers, unde Charles Martel, conducătorul francilor, a oprit înaintarea armatei musulmane a lui Abdul al-Rahman în anul 732.

Astăzi, cel mai mare grup umbrelă musulman din Europa este Consiliul Musulmanilor Europeni, cunoscut anterior sub numele de Federaţia Organizaţiilor Islamice din Europa (FIOE), şi este considerat o organizaţie paravan a Frăţiei Musulmane din Europa. În 1997, acesta a creat Consiliul European pentru Fatwa şi Cercetare (ECFR), o fundaţie privată compusă din clerici şi savanţi islamici care emit Fatwa pentru musulmanii care trăiesc în Europa, cu intenţia de a le dicta cum trebuie să îşi trăiască viaţa.

Merită să ne întrebăm cine a prezidat această organizaţie influentă în ultimele decenii. Răspunsul? Yusuf al-Qaradawi, care a funcţionat din sediul său din Qatar până la moartea sa în 2022.

Creşterea islamului în Europa a fost accelerată în ultimii 50 de ani. Întrebarea care se pune este când îşi vor întâlni Qatarul, Al Jazeera, Frăţia Musulmană, Consiliul Musulmanilor Europeni şi ECFR „Poitiers”-ul pe continentul european?