Cum de a ajuns AUR pe primul loc în sondaje şi ce se ascunde în spate? Analiza unui cunoscut politolog
Cifrele din sondajul INSCOP care arată că AUR a depăşit 38% în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare sunt reale, crede politologul Cristian Pârvulescu.
Profesorul universitar a explicat, într-un amplu interviu acordat Epoch Times, că alegerile prezidenţiale au schimbat puternic procentele partidelor, partidele sistem şi USR-ul fiind victimele alegerilor prezidenţiale. Cât despre AUR, acest partid a crescut capitalizând pe frustrările altminteri legitime ale românilor şi beneficiind de proliferarea conspiraţionismului şi de războiul hibrid.
"Cifrele din sondajul INSCOP sunt absolut veridice, n-am niciun fel de îndoială, nici măcar nu este o surpriză. Şi asta pentru că AUR a avut un candidat care a intrat în turul al doilea şi a fost destul de aproape de un succes, pe câtă vreme celelalte partide nu au avut. Am putea considera că USR, susţinându-l pe Nicuşor Dan, a avut un candidat, dar în realitate a avut doi candidaţi şi având un rezultat mediocru, ba chiar slab, la alegerile parlamentare din 1 decembrie, nu a putut profita foarte mult.
Deci cele două partide sistem stau de fapt destul de şubred, sunt atacate amândouă fiefurile lor, USR-ul atacă PNL-ul chiar dacă PNL-ul visează la o alianţă. E adevărat, însă, noi folosim în ştiinţa politică nişte concepte pentru a explica comportamentul partidelor politice, de exemplu, vorbim de partide catch-all, partide care nu mai au o ideologie şi urmăresc să obţină electori de peste tot.
Iar, iniţial, USR n-a fost un partid catch-all. A fost un partid care a vizat un anume tip de electorat. Bine, a devenit un partid catch-all urban, l-am văzut în Bucureşti, în Timişoara, în anumite zone, deci nu mai are nişte linii ideologice foarte clare, ei se declară liberali, dar nu sunt, şi asta îi face să devină victime ale alegerilor prezidenţiale alături de celelalte partide sistem. Deci USR este un partid antisistem prin mesaj, dar este privit de majoritatea românilor ca un partid din sistem.
Pe câtă vreme AUR este un partid din afara sistemului, care concentrează toate frustrările, întreg protestul şi care, mă rog, pe fondul războiului hibrid profită masiv de teoriile conspiraţioniste. Deci, faptul că este la 40%, pentru că ştiţi, sunt două cifre pe care le dă INSCOP. Una este cea din alegătorii presupuşi prezenţi, şi alta este din total alegători. Cifra pe care trebuie să o luăm este cea de 39%, 40%, nu de 32%. Cea de 32% e din totalul populaţiei şi oricum e imensă. Adică nici PSD nu a avut decât de puţine ori o asemenea cifră din totalul populaţiei", a declarat Pârvulescu pentru Epoch Times.
Politologul a mai punctat faptul că AUR este clădit pe conspiraţionism şi pe războiul hibrid.
"AUR apare în 2019 în contextul războiului hibrid, profită de războiul hibrid şi apoi de teoriile conspiraţioniste din pandemie pe care le foloseşte şi care... Dar vedeţi, aici e o problemă. Sunt diferite concepte pentru a explica evoluţia partidelor politice, privind totuşi viaţa politică de la o oarecare distanţă. Şi în cazul AUR, chiar dacă vorbim de un catch-all, care deja e o problemă, nu vorbim de un partid cartel. Partidul cartel este un concept care a apărut în 1995 şi care se potriveşte perfect pentru a explica sistemul politic în România. Este un partid care încearcă să îşi conserve puterea locală. Este un partid al aleşilor locali, un partid care încearcă să obţină accesul la resurse, ceea ce PSD, PNL şi USR, într-o oarecare măsură, au făcut-o. Nu mai vorbesc de UDMR...
Vedeţi, UDMR-ul din alegerile de anul trecut este singurul partid care a ieşit câştigător. Categoric. La alegerile europene a reuşit un scor incredibil, mobilizând populaţia maghiară până într-acolo încât teoriile conspiraţioniste au vorbit de sprijin din partea partidelor sistem şi în special al PSD. S-a văzut că nu e aşa; acum, la alegerile prezidenţiale, când liderii maghiari şi, apropo, Kelemen Hunor în aceleaşi sondaj este premiat la încredere, având 27%, fiind al 4-lea politician român de cea mai mare încredere şi doar la câteva procente sub Simion, să reţinem lucrul ăsta, că e important. De ce? Pentru că a fost consecvent şi pentru că a reuşit să păstreze o foarte bună legătură cu comunitatea. Recunosc că m-a surprins. Ştiam, apropo de reţelele sociale, capacitatea Budapestei de a manipula electoratul maghiar din România.
Ei bine, modul în care e construită societatea maghiară din România pe relaţii comunitare, tradiţionale, fiind şi într-o situaţie de minoritate, a reuşit să permită un succes extraordinar, o mobilizare chiar împotriva lui Victor Orban. Victor Orban a suferit o înfrângere în România. Iar Peter Magyar a şi sărbătorit acest lucru la Oradea, pentru că a făcut celebrul Marş Forrest Gump de la Budapesta la Oradea şi la Oradea a sărbătorit. De ce? Pentru că vrea să preia inclusiv electoratul maghiar din România care poate juca un rol în alegerile prezidenţiale. Orban este destul de speriat, motiv pentru care se consideră acum ameninţat de atacurile Ucrainei.
Şi revin, profită masiv, dar este un efect al alegerilor prezidenţiale şi al nemulţumirii. Societatea românească este fracturată. Radicalizarea este autentică şi deradicalizarea este un proces dificil, din punctul meu de vedere imposibil de realizat în termen scurt.
Este nevoie de condiţii favorabile, şi nu vor fi, şi aşa mai departe. Urmează o perioadă economică dificilă. Ei atacă în continuare statul.
Oamenii sunt nemulţumiţi de funcţionarea statului. O întreagă naraţiune neoliberală de trei decenii i-a făcut pe oameni să privească statul ca un adversar. Acum vedem că avem două tipuri de eroi - salvatorul Simion şi întreprinzătorul care luptă împotriva birocraţiei care blochează România", a punctat Pârvulescu.
Politologul a mai explicat că România este în momentul de faţă într-o situaţie dificilă bugetară pentru că s-au mărit salariile şi pensiile electoral iar criza economică şi socială care se prefigurează nu face decât să ajute AUR. El a mai opinat că reducerea aparatului de stat până la nefiinţă nu este o soluţie ci doar va adânci antagonismele.
"În România nu avem atât de mulţi funcţionari publici. Putem să ne gândim la restructurări, echilibrări, varianta Năsui în care desfiinţăm instituţiile de cercetare. Se pot face tot felul de lucruri. Nu spun că nu se pot reduce cheltuielile bugetare, dar în realitate cheltuiele bugetare nu sunt aşa de mari pe cât se susţine.
Exemplul pe care îl dau este cel cu sporul de antenă. Sporul de antenă, sigur, a avut logica lui în anumite momente, a fost o soluţie pentru a nu mări salarii. Iar acum, după ce nu le-au mărit salariile, vor să le reducă cu 20%, adică tăierile lui Băsescu revin într-o altă formă nu sunt direct din salariu. Ştiţi că în 2010 au fost tăiate şi salariile, şi sporurile. Vă dau un exemplu, secretarele de la facultate au pierdut 60% din venituri, pentru că salariile erau atât de mici încât reuşeam să dăm salarii decente - nu mari, decente - prin sporuri. În momentul în care au tăiat sporurile, s-au prăbuşit pur şi simplu. Am avut noroc că au mai rămas în facultate, pentru că nici nu prea aveau unde să plece. Dar au mai avut proiecte pe care au putut lucra - proiecte europene - care nu au fost afectate atunci.
Acum vor să afecteze şi proiectele europene, apropo. Vor să limiteze numărul de persoane care iau sporul pe proiecte europene. Deci o mulţime de lucruri care sunt aberante. Şi ştiţi de ce sunt aberante? Pentru că reducând salariile, reduci cheltuielile. Şi fiind o economie care se dezvoltă pe consum, reduci creşterea economică în mod exponenţial.
Îi văd pe foarte mulţi economişti neoliberali sau libertarieni care spun, chiar acum îl citeam pe unul, este o prostie să creşti taxele.
De 300 de ani, soluţia care este la deficitul bugetar este creşterea inteligentă a taxelor. Inteligentă înseamnă astfel încât să nu afectezi foarte mult puterea de cumpărare. Şi aici eu am un exemplu. Nimeni nu se uită pe tabeluri, pe situaţia TVA-ului în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană, de exemplu, România, alături de alte patru state, are cel mai mic TVA, 19%, despre TVA-ul general vorbesc, că sunt diferenţe pe TVA-rile speciale, medicamente, alimente de bază şi aşa mai departe.
Ştiţi care sunt celelalte patru state? Foste paradise fiscale, adică Luxemburg, Cipru şi Malta, iar următorul e Germania. În rest, toate celelalte 23 de state au TVA-ul mai mare, 20 până şi Ungaria, modelul domnului Simion, e 27. De ce? Pentru că TVA-ul este o resursă relativ sigură de bani la buget. N-ai de unde să-i scoţi. Tăierile produc, dacă produc efecte, când produc efecte nu ştiu, peste câteva luni de zile, pe câtă vreme, în momentul în care ai crescut TVA-ul, apar imediat.
Am participat la o discuţie cu medii de afaceri străine din România în urmă în câteva luni. Ceea ce era evident pentru acei oameni specialişti economişti din firme multinaţionale era că în România, o sursă de venituri pentru bugete, care nu se discută datorită acestei atitudini pro-business necritice, este creşterea impozitului pe capital, care e cel mai mic din Europa. Deci noi avem cel mai mic impozit pe capital şi acest mic impozit pe capital poate să fie remediat. E 10% faţă de 30-35% în celelalte ţări, în care, apropo, oamenii investesc pentru că e interesant să investeşti în ţările respective. Nimeni nu spune că... trebuie să scădem, de exemplu, impozitul pe muncă şi să creştem alte tipuri de taxe.
Ştiţi ce înseamnă să scădem banii publici? Înseamnă să scădem banii de la educaţie, să scădem de la sănătate, să scădem de la infrastructură. Faptul că ţinem pensii şi salarii la o anumită limită, fără să avem cheltuieli pentru dezvoltarea domeniilor esenţiale, este periculos. Bineînţeles că i-aţi auzit pe cei de la AUR, apropo de teorii conspiraţioniste, explicând că bagăm 5% în înarmare pentru că ne pregătim de război, nu? Şi oamenii sunt speriaţi şi oricum nu se uită decât pe TikTok, care le explică cât se poate...", a opinat Pârvulescu.
Întrebat dacă este de părere că AUR va continua să crească având în vedere intensificarea războiului hibrid şi a proliferării dezinformărilor în mediul online, Pârvulescu a punctat că deradicalizarea nu este ceva ce se întâmpla peste noapte.
TikTok-ul va continua, evident, dar şi cum vă spuneam, deradicalizarea nu e un proces care urmează peste noapte. Dacă vom avea politicile despre care am vorbit foarte excesiv, dar nu degeaba, politicile economice nepopulare, vom avea consecinţe directe. Dacă va rămâne în opoziţie doar AUR, pentru că SOS şi POT s-au evaporat, cum era şi firesc, AUR va profita. Este combustibil pentru AUR."
