Cum afectează o noapte de somn prost sistemul de curăţare al creierului

Majoritatea dintre noi am trecut prin această stare: ai stat treaz până târziu noaptea precedentă şi, deşi corpul era prezent la muncă, mintea ta era în altă parte.

Pierderea concentrării în timpul zilei este frecventă în cazul persoanelor private de somn, iar acum cercetătorii au descoperit de ce se întâmplă acest lucru.

Când oamenii suferă de pierderi de concentrare după o noapte de somn insuficient, lichid cefalorahidian se scurge din creier.

În timpul somnului, lichidul cefalorahidian – parte a sistemului de curăţare a creierului – elimină deşeurile, dar privarea de somn forţează activarea acestui proces în timpul orelor de veghe.

„Dacă nu dormi, fluxul de lichid cefalorahidian (LCR) începe să se scurgă când te afli în starea de veghe, unde în mod normal nu ar fi vizibile”, a declarat autoarea principală a studiului, Laura Lewis, profesoară asociată la MIT, într-o declaraţie de presă. „Ele vin cu o scădere a concentrării, atenţia fiind redusă în momentele în care ai acest flux de lichid.”

Semnalele corpului înainte ca creierul să se epuizeze

Studiul, publicat în octombrie 2025 în Nature Neuroscience, a inclus 26 de voluntari. Voluntarii au fost testaţi de două ori – o dată după o noapte de privare de somn şi o dată când erau bine odihniţi.

În timpul testelor, participanţii au purtat căşti EEG care le-au măsurat activitatea cerebrală în timp ce se aflau într-un scaner RMN, care a măsurat fluxul de lichid cefalorahidian. Apoi li s-a cerut să îndeplinească teste de atenţie.

În primul test, au ascultat un ton scurt şi au apăsat un buton cât mai repede posibil când l-au auzit. În al doilea test, participanţii s-au uitat la un ecran pe care era afişată în permanenţă o cruce. Când crucea s-a transformat într-un pătrat, au apăsat un buton cât mai repede posibil.

Ambele teste au măsurat cât de repede a reacţionat persoana la diferite semnale – unul auditiv şi unul vizual.

Nu este de mirare că participanţii au avut performanţe mai slabe atunci când erau privaţi de somn, cu timpi de reacţie mai lenţi şi stimuli rataţi.

Când persoanele private de somn au avut o pierdere de memorie, cercetătorii au observat că lichidul cefalorahidian curgea din creier, revenind apoi odată cu recuperarea atenţiei. Contracţia pupilelor a avut loc cu aproximativ 12 secunde înainte ca lichidul cefalorahidian să curgă, dilatarea având loc după pierderea atenţiei.

„Este interesant faptul că se pare că acest fenomen nu este doar unul cerebral, ci afectează întregul corp. Acest lucru sugerează că există o coordonare strânsă între aceste sisteme”, a observat Lewis.

Cercetătorii sugerează că un singur circuit poate controla atât atenţia, cât şi funcţiile corporale, cum ar fi fluxul de lichide, ritmul cardiac şi stimularea. Probabil este vorba de sistemul noradrenergic, care ajută la reglarea gândirii şi a funcţiilor corpului prin intermediul neurotransmiţătorului norepinefrină şi care creşte şi scade în mod natural în timpul somnului.

De ce este important sistemul de curăţare a creierului

În timpul somnului profund, lichidul cefalorahidian curge prin creier în fluxuri ritmice, eliminând produsele reziduale precum proteinele beta-amiloid şi tau – aceleaşi care se acumulează în boala Alzheimer.

„Când eşti privat de somn, acest sistem de curăţare nu funcţionează la fel de bine”, a declarat pentru The Epoch Times Leah Kaylor, autoarea cărţii „If Sleep Were A Drug” şi psiholog clinician care nu a participat la studiu. „În termeni simpli, când dormi insuficient, şi creierul funcţionează la niveluri coborâte.”

Consecinţele pot depăşi simplele pierderi momentane de atenţie. Perturbarea cronică a sistemului limfatic a fost numită „calea finală comună” către demenţă, a declarat pentru The Epoch Times dr. Hamid Djalilian, profesor de otorinolaringologie, neurochirurgie şi inginerie biomedicală la Universitatea din California, care nu a participat la studiu.

„Când eliminarea proteinelor reziduale din creier este necorespunzătoare, acestea încep să formeze plăci şi noduri care sunt semnele distinctive ale demenţei”, a adăugat el.

Totuşi, dentistul şi expertul în somn, dr. Stephen Carstensen, a remarcat că privarea ocazională de somn nu ar trebui să ducă la leziuni permanente. „Creierul uman este capabil de o mare capacitate de reacţie fără modificări permanente grave, ceea ce ne permite să funcţionăm chiar şi atunci când suntem somnoroşi”, a declarat Carstensen pentru The Epoch Times. Totuşi, dacă privarea de somn devine cronică, această reacţie slabă ar putea deveni „noua normalitate” pentru creierul acelei persoane.

Consecvenţa este cheia unui somn bun

Nu este nevoie să dormi perfect în fiecare noapte, dar consecvenţa este esenţială, a spus Kaylor. Ea recomandă să încerci să dormi între şapte şi nouă ore în majoritatea nopţilor şi să păstrezi un program regulat de culcare şi trezire, chiar şi în weekend.

Ea sfătuieşte să limitezi timpul petrecut în faţa ecranului, cofeina şi alcoolul înainte de culcare, deoarece acestea pot interfera cu somnul profund.

„Creaţi un spaţiu de somn răcoros, întunecat şi liniştit şi ţineţi munca, telefoanele şi televizoarele în afara dormitorului”, a spus Kaylor.

Însă dacă problemele de somn durează mai mult de câteva săptămâni sau vă simţiţi epuizat în ciuda orelor suficiente petrecute în pat, ea recomandă consultarea unui specialist în somn. „Tratarea insomniei, a apneei în somn sau a problemelor legate de ritmul circadian poate face o diferenţă majoră în sănătatea pe termen lung”, a subliniat Kaylor.

Aceasta a a adăugat că somnul nu este timp pierdut – este momentul în care creierul se curăţă, îşi resetează chimia şi ajută corpul să se regenereze şi să se recupereze. „A avea grijă să dormiţi suficient este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteţi face pentru a vă păstra agerimea mentală, stabilitatea emoţională şi sănătatea creierului pe termen lung.”