Reducerea timpului de somn ar putea scurta viaţa, potrivit unui nou studiu

Dormitul mai puţin de cele şapte-nouă ore recomandate în fiecare noapte nu se traduce doar printr-o senzaţie de oboseală la trezire: ar putea, de asemenea, să ducă la pierderea mai multor ani din viaţă. Conform unor cercetări recente, somnul suficient nu este doar o chestiune de bunăstare zilnică: somnul ar fi un factor cheie al longevităţii, chiar mai determinant decât alimentaţia sau activitatea fizică.

„Nu mă aşteptam la o corelaţie atât de puternică cu speranţa de viaţă”, a declarat Andrew McHill, profesor asociat la Şcoala de Ştiinţe a Infermierilor şi autor principal al studiului, într-un comunicat. „Am ştiut întotdeauna că somnul este important, dar această cercetare o demonstrează în mod foarte concret: oamenii ar trebui să încerce să doarmă şapte până la nouă ore pe noapte, pe cât posibil. ”

În afară de fumat, durata somnului pare a fi cel mai important factor predictiv al speranţei de viaţă.

Deşi oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că somnul suficient este benefic pentru sănătate, studiul evidenţiază o legătură surprinzător de puternică între somn şi durata de viaţă.

„Este intuitiv şi perfect logic, dar rămâne surprinzător să vezi cât de evident este acest lucru în toate aceste modele”, subliniază Andrew McHill, precizând că soliditatea asocierii dintre un somn suficient şi o viaţă mai lungă este „remarcabilă”, chiar şi pentru un fiziolog al somnului ca el.

Cum influenţează somnul sănătatea?

Deşi studii anterioare au arătat deja că lipsa somnului creşte riscul de deces prematur, această nouă cercetare este prima care demonstrează corelaţii, an după an, între somn şi speranţa de viaţă.

Studiul nu a încercat să identifice cu precizie mecanismele care explică de ce somnul insuficient scurtează speranţa de viaţă. Andrew McHill reaminteşte însă că somnul joacă un rol central în funcţii esenţiale, precum sănătatea cardiovasculară, imunitatea şi activitatea cerebrală.

Lipsa cronică de somn este asociată cu o serie de boli grave, explică Chelsie Rohrscheib, specialistă în neuroştiinţă şi domeniul somnului. Printre acestea se numără hipertensiunea, bolile cardiovasculare, insuficienţa cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, diabetul de tip 2, demenţa, anumite tipuri de cancer şi disfuncţii ale sistemului imunitar.

În Franţa, cele mai solide date epidemiologice indică faptul că aproximativ 15-20% dintre adulţi suferă de insomnie cronică, adică aproximativ 10-13 milioane de persoane în prezent. Folosind definiţii mai largi ale „tulburărilor de somn”, până la 30-50% dintre adulţi declară cel puţin o tulburare de somn, adică potenţial 20-35 de milioane de persoane.

De-a lungul anilor, numeroase studii au arătat că somnul insuficient – sau, dimpotrivă, somnul excesiv – constituie un factor predictiv puternic al mortalităţii, a reamintit dr. Thomas Kilkenny, directorul unui institut de medicină a somnului din Statele Unite, care nu a participat la studiu, într-o declaraţie raportată de Epoch Times.

El citează în special o amplă meta-analiză publicată în 2010, care a inclus aproape 1,4 milioane de participanţi, arătând că mortalitatea din toate cauzele creştea la persoanele care dormeau puţin.

Un alt studiu, realizat în 2019 pe mai mult de 1600 de adulţi de vârstă medie, a analizat legătura dintre somn, sănătatea cardiacă şi riscul de mortalitate. Acesta a relevat că dormitul mai puţin de şase ore pe noapte dubla riscul de deces în rândul participanţilor care sufereau de hipertensiune sau diabet şi tripla acest risc în rândul celor care sufereau de boli cardiace sau care avuseseră deja un accident vascular cerebral.

„Aceste studii, şi multe altele, confirmă existenţa unei asocieri foarte puternice între calitatea proastă a somnului şi decesul prematur”, subliniază dr. Kilkenny.

„Lipsa somnului este, de asemenea, asociată cu tulburări de dispoziţie şi cu o creştere a comportamentelor riscante”, adaugă el, factori care contribuie, de asemenea, la deteriorarea sănătăţii şi la creşterea riscului de mortalitate.

Sursa: Epoch Times Franţa