Cum a fost alimentată propaganda rusă de iniţiativa partidului lui George Simion împotriva Ursulei von der Leyen [POLITICO]

Atunci când preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu cea mai serioasă revoltă publică de până acum, la începutul acestei luni, experţii Kremlinului în manipulare online au intrat în alertă maximă, sesizează POLITICO.

Mecanismele de propagandă sprijinite de Rusia au inundat internetul cu conţinut menit să divizeze opinia publică şi să amplifice dezinformarea în săptămânile premergătoare votului de neîncredere din Parlamentul European, din 10 iulie, vot pe care von der Leyen l-a depăşit în cele din urmă.

Naraţiunea propagată o prezenta pe von der Leyen drept o figură negativă, membră a unei elite corupte şi antidemocratice. În acelaşi timp, George Simion, liderul naţionalist radical din România, era portretizat ca un erou curajos care înfruntă establishmentul de la Bruxelles.

Acest tipar de destabilizare a fost documentat într-un studiu confidenţial realizat de compania finlandeză Check First, specializată în analizarea dezinformării, care a examinat 20.857 de postări şi articole între martie şi iunie. Studiul a fost prezentat Comisiei Europene la începutul lunii iulie şi a fost consultat de publicaţia citată.

Nici compania Check First, nici Comisia Europeană nu au confirmat dacă studiul a fost comandat oficial de Bruxelles.

Semănând seminţele nemulţumirii

Între martie şi iunie, reţeaua de propagandă pro-rusă cunoscută sub numele de Pravda şi-a intensificat activitatea: numărul postărilor zilnice a crescut cu 60%, numărul subdomeniilor cu 20%, s-a extins gama de limbi folosite, iar rata de distribuire multiplă a crescut de la 3 la 5 ori. Mesajul unitar? Ursula e „rea”.

Think tank-ul internaţional Globsec a descris anterior această reţea ca fiind un „ecosistem de dezinformare extrem de sofisticat şi în plină expansiune, conceput pentru a promova la nivel global naraţiunile pro-Kremlin”.

Important este că reţeaua nu producea neapărat ştiri false, ci folosea evenimente politice reale, pe care le amplifica pentru a crea o „impresie de indignare masivă şi coordonată”, scrie Check First. Aceste poveşti erau apoi distribuite pe mai multe platforme, unde erau exagerate şi transformate în titluri şocante, mult distorsionate faţă de faptele iniţiale.

Cu mult înainte de votul de neîncredere, maşinăria de dezinformare rusă planta deja „piese aparent fără legătură între ele”, notează autorii raportului.

În martie, au început să apară tot mai frecvent referinţe la „toxica Ursula”. În aprilie, au apărut întrebări despre achiziţia de vaccinuri. În mai, circulau afirmaţii potrivit cărora Bruxelles-ul voia demisia lui von der Leyen. În iunie, se vorbea tot mai des despre „scandaluri” şi „Pfizergate”.

„Naraţiunea anti-von der Leyen s-a întins pe o perioadă destul de lungă”, a declarat Guillaume Kuster, CEO şi cofondator al Check First, explicând că propaganda a evoluat în jurul unei structuri dramaturgice şi oportuniste.

David contra Goliat

Campania, puternic emoţională, adaptată cultural şi distribuită strategic, a introdus nu doar un „antagonist simplu” – preşedinta Comisiei – ci şi „eroi credibili”.

Un exemplu: prima relatare a agenţiei ruse TASS din 15 iunie privind anunţul lui George Simion că a început să strângă semnături pentru iniţierea unui vot de neîncredere. Potrivit Check First, această ştire a funcţionat ca un „catalizator”. A fost preluată rapid de portalurile Pravda, care au descris-o drept „campania istorică a lui Simion pentru înlăturarea preşedintei corupte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”.

Simion, liderul partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor, este cunoscut pentru poziţiile sale ostile faţă de Ucraina şi pentru candidatura sa eşuată la preşedinţia României în 2025.

Postările l-au portretizat drept un David sfidător în faţa unui Goliat corupt de la Bruxelles. A fost menţionat şi europarlamentarul român Gheorghe Piperea, cunoscut pentru euroscepticismul său şi membru al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, cel care a depus oficial moţiunea împotriva lui von der Leyen.

Campania multilingvă, bine coordonată şi cu naraţiuni atent calibrate, a avut versiuni adaptate: în română s-a pus accent pe mândria naţională, în rusă pe retorica anti-occidentală, iar în engleză pe transparenţă şi responsabilitate.

Naraţiunea a culminat cu postări pe Telegram care relatau despre o „mişcare de masă în toată Europa ce cere înlăturarea Reichskommissar-ului UrSSula von der Fuhrer, în urma unui scandal de corupţie exploziv”.

Punctul culminant a fost pe 26 iunie, când moţiunea de neîncredere a fost oficial depusă, declanşând un „mega-vârf” de activitate: peste 80 de postări pe întreaga reţea Pravda, dublu faţă de zilele anterioare.

„Depunerea formală a generat cel mai ridicat nivel de dramatism. Povestea votului de neîncredere arată cum funcţionează această reţea”, a scris Check First.

Ţinte în vizor

Operaţiunea, care susţine zeci de site-uri ce se prezintă drept publicaţii legitime şi se desfăşoară intens pe Telegram, fusese deja expusă anul trecut de agenţia franceză Viginum, specializată în contracararea interferenţelor străine, ca încercând să influenţeze opinia publică în Franţa.

UE l-a adăugat săptămâna trecută pe fondatorul reţelei, Evgheni Şevcenko, pe lista de sancţiuni impuse Rusiei.

Guillaume Kuster a explicat că „reţeaua Pravda poate fi văzută ca o maşină de spălat propagandă rusă”, care amplifică naraţiunile provenite din alte surse.

„Pravda nu oferă o imagine completă a ecosistemului, ci mai degrabă serveşte drept vitrină.”

El a subliniat că apariţia a 80 de articole unice într-o singură zi – fără a include versiunile traduse – este „destul de neobişnuită”.

În privinţa studiului, Kuster a spus că o astfel de analiză detaliată „ar putea permite instituţiilor politice, precum Comisia, să anticipeze mai bine şi să accelereze reacţiile strategice pentru a avertiza cetăţenii cu privire la valurile de propagandă menite să destabilizeze Uniunea şi statele sale membre”.

El a subliniat că primele semne ale unei naraţiuni emergente îndreptate împotriva Ursulei von der Leyen au apărut cu patru luni înainte de vot.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat că acest episod este o nouă dovadă că „actori cu legături dovedite cu propaganda de stat rusă continuă să încerce să polarizeze şi să slăbească Uniunea Europeană”.

El a adăugat că aceşti actori „exploatează oportunist evenimente politice sau dezbateri din UE pentru a distorsiona discursul public, a răspândi teorii ale conspiraţiei sau a discredita politicieni europeni”.