Cum a ajuns mica Estonie un titan al spaţiului virtual

Accesul la internet este pentru estonieni nu doar un serviciu, ci şi un 'simbol al democraţiei şi al libertăţii'. Potrivit cotidianului britanic The Guardian, internetul 'este strâns împletit cu identitatea estoniană'.

Deja de zece ani internetul wireless este accesibil în toate locurile publice ale Estoniei. După cum afirmă specialistul estonian în IT, Linnar Viik, astăzi poţi face cele 100 de mile care separă capitala Tallin de portul Tartu fără a pierde niciodată semnalul.

Încă în 1997 peste 95 la sută dintre şcolile din Estonia au fost conectate la internet. Anul trecut, 94 la sută dintre declaraţiile fiscale din Estonia au fost trimise pe internet, procedura ocupând maxim 5 minute. Astăzi, cetăţenii estonieni au posibilitatea de vota şi semna documente cu ajutorul serviciilor electronice. Parcarea, transportul în comun, iar pe alocuri şi o halbă cu bere poate fi achitată printr-un simplu SMS. Nu în ultimul rând, reţetele medicale există doar în format electronic. Şi toate acestea, într-o ţară unde în urmă cu numai 20 de ani jumătate din populaţie nu avea nici măcar telefon fix.

Veriga-cheie a acestui sistem îl constituie cartela de identificare, care poate fi utilizată în mod independent sau poate fi montată în computer. Cartela în sine nu conţine niciun fel de informaţii, însă împreună cu parola oferă acces la diferite baze de date şi servicii. De asemenea, există cipuri de identificare conectabile la cartelele SIM şi care transformă telefoanele într-un instrument de plată. Un astfel de sistem nu le trezeşte estonienilor asocieri cu 'fratele mai mare' (Rusia). Dimpotrivă, le oferă senzaţia de stat aflat sub controlul cetăţenilor: fiecare estonian poate vedea cine a cules informaţii despre el şi poate contesta orice acţiune suspectă.

Astfel, în timpul fostelor alegeri unul dintre candidaţi a fost prins studiind datele personale ale alegătorilor şi a fost rapid pedepsit. 'Nu ştiu la ce s-a gândit acest idiot. Este imposibil să te ascunzi', comentează Viik acest caz.

Potrivit The Guardian, secretul extinderii rapide a internetului în Estonia comparativ cu alte state baltice constă în faptul că estonienii sunt mai apropiaţi de spaţiul cultural scandinav decât de cel slav sau est-european. În afară de aceasta, după proclamarea independenţei, la putere în Estonia au venit oameni foarte tineri, care au înţeles repede importanţa internetului. De altfel, ei continuă să se afle la putere şi azi, însă unii experţi în domeniu nu mai sunt deloc convinşi că aceştia 'înţeleg şi acum ce se întâmplă'. 'Devenind mai mari ca vârstă, ei devin inerţi', atenţionează specialiştii în IT.

După cum afirmă Viik, un rol l-a jucat şi frica estonienilor faţă de o blocadă informaţională ca urmare a unei posibile agresiuni din partea Rusiei. Estonienii se temeau de faptul că armata rusă ar putea scoate din funcţiune turnul de televiziune, postul de radio central sau tiparniţa Băncii Centrale. Imediat ce aceste trei puncte ar fi fost dezactivate, Estonia s-ar fi pomenit ruptă de lumea externă. Internetul, însă, ar fi continuat să funcţioneze. Astfel, estonienii au conştientizat că, în cazuri extreme, internetul este cea mai bună modalitate de a ţine legătură cu întreaga lume.

Însă, ca o ironie a sorţii, atunci când un atac a existat cu adevărat, acest lucru a fost făcut tocmai prin internet, iar Estonia a rămas dintr-odată fără nicio legătură cu lumea externă, aminteşte The Guardian de scandalul declanşat în 2007 pe marginea mutării statuii 'soldatului sovietic' din centrul Tallin-ului şi de atacul cibernetic declanşat aproape simultan asupra Estoniei. După acel incident la Tallin a fost înfiinţat, sub egida Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), un centru de luptă împotriva atacurilor cibernetice, iar guvernul Estoniei a format din rândurile reprezentanţilor industriei IT un detaşament special de voluntari pentru contracararea unor astfel de atacuri, subliniază cotidianul britanic.