Culturi profitabile de plante medicinale: Cătina

Cătina (Hippophae rhamnoides L.) este o specie de arbust fructifer, spinos şi foarte ramificat, cunoscut sub denumirea populară de cătină albă sau cătină de râu. Datorită numeroaselor proprietăţi terapeutice ale fructelor sale, cătina a fost utilizată pe scară largă în medicina tradiţională. Originară din Asia Centrală, în ţara noastră această plantă medicinală creşte sălbatic, mai ales în zonele subcarpatice din Moldova şi Muntenia, din bazinul Şiretului şi până la Olt, răspândirea sa cea mai largă fiind observată în zona bazinului râului Buzău.

Se întâlneşte mai ales de-a lungul râurilor, în zonele deluroase, sălbatice, prundişuri, este rezistentă la vânt şi îngheţ, se adaptează uşor în condiţii de secetă prelungită sau exces de umiditate, preferând locurile însorite.

În ultimii ani, cultura de cătină albă a atras interesul investitorilor din agricultură, fiind considerată o afacere foarte profitabilă pe termen lung, spre deosebire de culturile tradiţionale. Mai mult, pentru această plantaţie investitorii pot accesa şi fonduri europene. Toate regiunile însorite cu terenuri aerisite sunt favorabile culturii de cătină, excelente fiind Dealurile Munteniei şi Moldovei, Delta Dunării, Valea râurilor Siret şi Buzău.

Costul înfiinţării unei plantaţii de cătină pe un hectar este de aproximativ 1.000 – 1.500 de euro, fiind necesare între 1.500 -1700 de plante la hectar. Perioada de plantare este toamna sau primăvara devreme, şi durează trei ani până apar primele bobiţe. Investiţia iniţială se recuperează în trei-patru ani, sau mai repede, însă producţia creşte începând din anul cinci, când se obţine într-adevăr un profit mai mare. Durata de viaţă a unei exploataţii este de până la 25 de ani.

Recoltarea fructelor de cătină începe din luna august până la primul îngheţ, acestea se culeg manual, un muncitor putând recolta într-o zi între 5 şi 10 kg. La un hectar se poate obţine o cantitate de 10 tone de fructe, obţinându-se un profit de 20.000 de lei.

Fructele de cătină sunt foarte bogate în vitamina C. Au o concentraţie de 5 ori mai mare decât kiwi, de 30 de ori mai mare decât portocala, de două ori mai multă decât măceşul. Mai conţin vitaminele A, E, B1, B2, B6, B9, F, de asemenea cantităţi mici de vitamina B12, care se găseşte aproape exclusiv în alimentele de origine animală; celuloză, betacaroten (într-un procent superior celui din morcov), microelemente ca: magneziu, calciu, potasiu, fier şi sodiu, uleiuri complexe etc.

Acestea se pot valorifica sub formă de suc, sirop, ulei, nectar, dulceaţă, marmeladă, gem, jeleu, şerbet, în industria alimentară, farmaceutică, silvicultură, cosmetică. Cel mai valoros este uleiul obţinut din fructele de cătină (seminţe şi pulpă).

Dintr-un kilogram de cătină uscată se obţin 120-140 de grame de ulei, preţul fiind între 150 şi 500 euro pe litru.

Materialul săditor poate fi cumpărat atât de pe piaţa internă, cât şi din străinătate. Specialiştii spun că nicăieri în lume, nici varietatea naturală, nici soiurile ameliorate nu au un conţinut atât de bogat în principii active ca plantele ce cresc la noi în ţară.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.