CSM din Moldova, preocupat de raportarea succeselor. Societatea civilă solicită transparenţă decizională

Consiliul Superior al Magistraturii din R. Moldova (CSM) şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) au semnat marţi un Acord privind cooperarea şi susţinerea campaniilor de informare în interes public cu privire la implementarea reformei în sistemul judecătoresc având scopul creării unui parteneriat de durată pentru promovarea valorilor statului de drept şi a participării proactive a radiodifuzorilor, societăţii civile şi a corpului judecătoresc la procesul de realizare a reformelor iniţiate de clasa politică.

Potrivit Acordului, un alt scop de bază acceptat de către părţi ar fi conlucrarea la identificarea modalităţilor de informare rapidă a publicului în legătură cu beneficiile reformei în sistemul judecătoresc din Moldova.

Tot la 21 martie, CSM şi Uniunea Avocaţilor din Moldova au semnat un Protocol de colaborare instituţională prin care au convenit ca părţile să coopereze în vederea creşterii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa, imparţialitatea şi profesionalismul magistraţilor; creşterii calităţii actului de justiţie; respectării inamovibilităţii şi independenţei judecătorilor, precum şi a statutului acestora; respectării independenţei şi imparţialităţii avocaţilor; modului de acces al avocaţilor la materialele dosarului în instanţele naţionale etc..

Notabil este faptul că potrivit constatărilor Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), tendinţele negative în domeniul transparenţei justiţiei se menţin. În ultima perioadă, pe de o parte, s-au depus eforturi pentru a asigura transparenţa sistemului judecătoresc, iar pe de altă parte, transparenţa a fost limitată.

Prin Hotărârea CSM din 26 iulie 2016 a fost aprobat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judecătoresc din R. Moldova şi mass media. Documentul a fost elaborat în scopul facilitării accesului publicului şi a presei la informaţiile de interes din instanţele judecătoreşti. Ulterior, CSM a elaborat Regulamentul privind accesul în instanţele judecătoreşti, care limita caracterul public al şedinţelor de judecată. Presa putea avea acces într-o şedinţă de judecată doar la cerere scrisă depusă cu 24 de ore înainte, iar persoanele terţe în baza unei cereri scrise depuse cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţei.

Potrivit Regulamentului, accesul presei sau terţilor la şedinţele de judecată poate fi interzis de preşedintele şedinţei fără vreo motivare. În urma criticilor vehemente ale mass media şi societăţii civile privind aceste restricţii, CSM a suspendat acţiunea Regulamentului, a promis modificarea acestuia, dar acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.

Mai mult, CRJM a constatat într-un şir de documente adoptate în anii precedenţi, practica CSM de a examina în deliberare aproape toate chestiunile din agenda sa.

“Deşi deliberarea este o procedură specifică instanţelor judecătoreşti şi nu organelor de autoadministrare, CSM intră în deliberare de fiecare dată când ajunge să discute o chestiune în fond. CSM examinează în deliberare chiar şi chestiunile care nu conţin date cu caracter personal sau confidenţiale, cum ar fi, spre exemplu, adoptarea avizelor la proiectele de lege, bugetele instanţelor sau oferirea de distincţii. De asemenea, din motive neclare, CSM nu publică hotărârile adoptate în baza sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privinţa unui judecător şi în baza avizelor consultative pe marginea verificării unor judecători.”

Potrivit legislaţiei în vigoare, hotărârile judecătoreşti sunt publice. În ultimul timp, însă, se constată depersonalizarea excesivă sau chiar lipsa hotărârilor judecătoreşti de pe paginile web ale instanţelor. În unele hotărâri judecătoreşti sunt depersonalizate chiar şi informaţiile cu privire la judecători, procurori sau avocaţi.

În opinia CRJM, aceste tendinţe ridică semne de întrebare privind transparenţa în acţiunile sistemului judecătoresc din R. Moldova, având în vedere că în ultimul timp tot mai mulţi funcţionari şi demnitari publici au dosare penale, iar limitările menţionate complică monitorizarea acestor cauze, deşi acestea sunt de interes public sporit.