Cronică de film: 'Cristiada'
Se poate spune că "preşedintele" comunist Plutarco Calles a făcut Mexicul un loc mai sfânt, fără să vrea. El a fost responsabil, în cele din urmă, pentru canonizarea a 25 de sfinţi mexicani, martirizându-i în timpul războiului Cristero. Legile sale brutale anti-clericale au inspirat o rebeliune eroică, întruchipată în filmul lui Dean Wright, "Cristiada".
Generalul Enrique Gorostieta Velarde nu crede în credinţa catolică, ci în libertatea religioasă - probabil suficient de mult pentru a fi dispus să moară pentru ea. El a primit întotdeauna un salariu neobişnuit de mare pentru a comanda forţelor Cristero. Înainte de numirea sa, rebelii Cristero au câştigat victorii jenante, dar nu au fost consideraţi o ameninţare gravă pentru regimul Calles. Cu toate acestea, Gorostieta este un om de care trebuie ţinut seama.
Calles este un dictator ales în mod legal, care distruge biserici şi execută preoţi străini, cum ar fi bunul părinte Christopher, jucat de Peter O'Toole. "Cristiada" reprezintă cu curaj oprimarea violentă răspândită de forţele lui Calles, mai ales tratamentul lor faţă de José Luis Sanchez del Rio, mascota capturată a armatei lui Gorostieta, care s-a alăturat rebelilor Cristero după ce a fost martoră la crima ordonată de stat împotriva părintelui Christopher.
Cu toate acestea, filmul nu este doar sângeros. Fără a ţine seama de numărul lor superior, forţele Cristero, ca şi legendarul "El Catorce," se luptă acerb cu forţele federale, în mai multe scene de război.
Desigur, "Cristiada" este un exemplu pertinent al uneia din legile fundamentale ale cinematografiei: Nu te pune cu Andy Garcia. Întruchipându-l perfect pe Gorostieta, el surprinde atât fala cât şi gravitatea unui om de acţiune cu principii. Este uşor de văzut de ce oamenii îl vor urma în luptă.
Aşa cum Garcia este făcut pentru rolul lui Gorostieta, Ruben Blades este imaginea apropiere perfectă a lui Calles, îmbinând cu abilitate aroganţa şi cruzimea lui. Santiago Cabrera este, de asemenea, o prezenţă destul de potrivită ca părintele Vega, un preot transformat în general de gherilă, în timp ce tânărul Mauricio Kuri este surprinzător ca Sanchez del Rio.
Distribuţia este puternică şi bine realizată, incluzând-o chiar şi pe nominalizata la Oscar Catalina Sandino Morena (pentru "Maria cea plină de har") ca acea Cristero ce se ocupă de strângerea de fonduri, Adriana. Deşi este un rol insuficient, ea proiectează totuşi o prezenţă puternică. Cu toate acestea, Eva Longoria pare să fie introdusă în film doar pentru efectul decorativ, ca soţia lui Gorostieta, Tulita.
Se poate argumenta că cel mai interesant rol secundar îi revine lui Bruce Greenwood, care-l joacă pe ambasadorul american Dwight Morrow trimis să negocieze un acord pentru continuarea aprovizionării cu petrol, şi care îşi îndeplineşte îndatoririle în mod corespunzător, în ciuda mustrărilor de conştiinţă.
Într-adevăr, "Cristiada" aduce în prim-plan pe o istorie mexicano-americană trecută convenabil cu vederea. Dacă Coolidge i-ar fi fost şi mai loial lui Reagan şi i-ar fi sprijinit pe Cristero, secolul XX ar fi fost mult mai prosper şi mai plăcut pentru Mexic.
În schimb, partidul lui Calles, PRI, va domina Mexic timp de decenii, în timp ce Calles însuşi s-a refugiat în America pentru o perioadă involuntară de exil, în care a căzut odată cu mişcarea fascistă marginalizată.
Desigur, "Cristiada" nu este filmul cel mai nuanţat, dar nu există atât de mult loc pentru subtilitate într-un astfel de episod neobrăzat de persecuţie religioasă. Deşi istoricul regizorului Dean Wright este legat de efecte speciale, el prezintă o aptitudine puternică pentru cavaleria şi lupte de artilerie de modă veche. (Dialogul în limba engleză este un pas greşit, în contrast cu autenticitatea majoră pe care o subtitrate în spaniolă ar fi dat-o filmului.)
Destul de incitant, "Cristiada" este recomandată tuturor celor preocupaţi de încălcări statale privind libertatea religioasă, dar care ştiu să se bucure de o tragedie istorică zdrobitoare. Filmul are premiera la nivel naţional vineri (1 iunie), la teatrele AMC Empire şi Village 7 din New York.
Evaluare: 3.5 / 5
Joe Bendel scrie despre film şi locuieşte în New York. Pentru a citi articolele sale cele mai recente, va rugăm să vizitaţi http://jbspins.blogspot.com
