Croaţia: Aderarea la UE va afecta companiile de stat, sectorul privat va avea de câştigat

Aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană la 1 iulie a.c. va lovi dur întreprinderile publice ale ţării, unde este prevăzută suprimarea a circa 10.000 de posturi până în 2015, dar unele companii private au reuşit deja să se adapteze la piaţa europeană văzând în aceasta o şansă, scrie joi într-un comentariu AFP.

Mândria naţională, compania aeriană naţională Croatia Airlines, înfiinţată în ajunul proclamării independenţei ţării faţă de fosta Iugoslavie în 1991, luptă pentru supravieţuire.

Turbulenţele cu care se confruntă Croatia Airlines reprezintă imaginea izbitoare a unei ţări suferinde din punct de vedere economic, aflată în recesiune din 2009, care se pregăteşte să intre în ''infirmeria europeană'', deja ocupată cu tratarea durerilor în materie de economie ale unor ţări membre precum Spania, Italia, Cipru şi Grecia.

''Noi intrăm grav bolnavi în UE, care este şi ea grav bolnavă'', rezuma analistul Zarko Puhovski.

Intrând în UE, Zagrebul trebuie să-şi alinieze în întregime economia la regulile europene şi guvernul nu va mai putea să-i acorde subvenţii companiei Croatia Airlines, ceea ce-i permitea până acum să funcţioneze, în pofida datoriilor pe care ea le acumula.

Potrivit planului de restructurare, un post din cinci va fi desfiinţat în cadrul companiei aeriene, care are în prezent 1.100 de angajaţi.

Piloţii şi agenţii de bord au fost în grevă timp de peste o săptămână în mai, pentru a protesta faţă de reducerile de salarii şi disponibilizările preconizate de către conducere.

''Dacă planul de restructurare nu este pus în aplicare, compania va da faliment. Nu există cale de întors'', avertiza ministrul transporturilor Sinisa Hajdas Doncic.

Confruntat cu această realitate, cu pierderi de 64 milioane de euro în 2012 şi o datorie totală de circa 132 milioane de euro, preşedintele companiei, Kresimir Kucko, vede o soluţie în privatizare. ''Pe termen lung, interesul statului va fi privatizarea acestei companii'', a spus Kucko.

Situaţia este similară cu cea din multe alte companii publice, inclusiv cele care administrează căile ferate, autostrăzile şi poşta, unde este prevăzută disponibilizarea a 10.000 de angajaţi, respectiv o treime din personal, până în 2015.

Restructurarea întreprinderilor publice subvenţionate şi îndatorate figurează printre principalele criterii impuse autorităţilor croate de către Bruxelles în cursul negocierilor de aderare.

În procesul negocierilor de aderare, Croaţia a fost obligată, de asemenea, să-i prezinte Bruxellesului un plan de restructurare a şantierelor sale navale, ceea ce va avea drept consecinţă concedierea a numeroşi angajaţi din acest sector care are circa 10.000 de salariaţi şi care rezistă graţie ajutoarelor de la guvern.

Şomajul afectează deja 21 % din populaţie în Croaţia, una din cifrele cele mai mari din cadrul blocului european.

Zagrebul speră că aderarea la UE va atrage investitori şi contează pe un ajutor european estimat la 11,7 miliarde de euro până în 2020 pentru redresarea economiei.

În pofida situaţiei economice sumbre în general, unele companii private, care s-au adaptat de-a lungul anilor la regulile jocului european, intenţionează să-şi sporească performanţele după aderare.

Nu departe de sediul companiei Croatia Airlines, în apropiere de Zagreb, fabrica de încălţăminte Ivancica se laudă c-a reuşit să-şi sporească vânzările în ultimii ani către ţări ale Uniunii Europene precum Austria, Marea Britanie şi Germania. ''Respectăm strict termenele şi ascultăm atent cererile pieţei'', explica Eda Rain, purtător de cuvânt al acestei companii.

Înfiinţată în 1946 de un grup de cizmari care făceau încălţăminte pentru mineri, Ivancica are în prezent circa 700 de salariaţi. Aproximativ 70 % din veniturile sale provin din exporturi, din care 80 % în ţări ale UE.