Rusia nu se grăbeşte să se ralieze acordului internaţional privind comerţul cu arme (Kommersant)

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ban Ki-moon, a îndemnat statele exportatoare de arme să se ralieze noului acord internaţional privind comerţul cu arme. Documentul, care stabileşte pentru prima dată în istorie reguli de reglementare unice, a fost 'deschis' săptămâna aceasta pentru semnare. Chiar din prima zi acordul a fost susţinut de 60 de state, însă Rusia a cerut timp de gândire. Potrivit cotidianului rus Kommersant, nemulţumirea Moscovei este stârnită de articolul care interzice vânzarea de arme către 'regimuri problematice'.

Elaborarea noului acord a durat aproape 7 ani. Decizia de a elabora un acord universal 'privind transferul de arme convenţionale în conformitate cu un standard internaţional maxim posibil' a fost luată de unul dintre comitetele Adunării Generale a ONU încă din octombrie 2006. La acea dată, pentru această decizie au votat reprezentanţii a 153 de state, iar printre cele 19 ţări care s-au abţinut se numărau Federaţia Rusă, China, India, Pakistanul şi Venezuela.

Experţii evaluează volumul pieţei internaţionale a armelor la 85 de miliarde de dolari pe an. La ora actuală, în lume există peste 300 de acorduri ce reglementează livrările internaţionale de arme, însă majoritatea au doar un caracter de recomandare şi nu restricţionează comerţul cu 'ţări problematice', inclusiv cu cele unde se încalcă drepturile omului. Conform intenţiei iniţiatorilor noului acord, pe lista de 'încălcări serioase' trebuiau să fie incluse nu doar conflictele armate interne, ci şi torturile, depăşirea împuternicirilor de către structurile de apărare a ordinii publice, precum şi arestarea nejustificată a oamenilor.

Tocmai acest punct al viitorului acord a stârnit de la bun început iritarea Moscovei. Membrii delegaţiei ruse şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu 'posibila interpretare subiectivă a criteriilor' acordului şi cu 'tălmăcirea prea extinsă' a documentului. În timpul dezbaterii, reprezentanţii Federaţiei Ruse au recomandat insistent să nu fie inclusă în text şi o listă de arme grele, pentru ca lucrurile să se limiteze la reglementarea pieţei armelor uşoare şi de foc.

Din cauza divergenţelor dintre participanţi, cu un eşec s-a finalizat prima conferinţă, care a reunit în vara anului trecut, sub egida ONU, reprezentanţi a 193 de ţări. SUA, China, Siria, Iranul şi Egiptul au îndemnat la excluderea din textul documentului a oricăror referinţe la interdicţia comerţului cu muniţii. În afară de aceasta, Washingtonul a cerut să se precizeze că acordul nu îngrădeşte dreptul americanilor la deţinere de arme, garantat de un amendament la Constituţia SUA, în timp ce delegaţia rusă a încercat să iniţieze la textul acordului amendamente care să permită încheierea de contracte pentru livrări de arme doar de către structurile de stat. Această poziţie a fost respinsă de mulţi participanţi ai forumului: în Europa şi SUA, o bună parte din piaţa armelor este controlată de companii private.

Textul final al documentului a putut fi pus de acord abia la începutul lui aprilie anul curent, continuă Kommersant. În cadrul Adunării Generale a ONU acordul a fost sprijinit de reprezentanţii a 154 de state. Siria, Coreea de Nord şi Iran au votat împotrivă şi s-au abţinut 23 de ţări, inclusiv Rusia, China, Egiptul şi India.

După cum a explicat mai târziu reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, în acord 'nu au fost expuse suficient de exact criteriile umanitare de evaluare a riscurilor, care ar putea fi interpretate diferit şi utilizate de diverse ţări în scopuri politice sau în interesele luptei concurenţiale'. Rusia a dat de înţeles că atitudinea sa faţă de acord va fi precizată după 'o analiză aprofundată'.

La începutul acestei săptămâni, noul acord a fost deschis oficial pentru semnare, primind chiar din prima zi sprijinul a 60 de state. Pentru ca documentul să intre în vigoare, el trebuie să fie ratificat de cel puţin 50 de ţări, precizează cotidianul rus.

'De acum încolo, armele şi muniţiile pot traversa graniţele doar dacă exportatorul confirmă că respectă standardele internaţionale. Acest lucru va îngreuna ajungerea armelor pe pieţe ilegale, în mediul infracţional sau în mâinile teroriştilor', a declarat Ban Ki-moon.

Conform acordului, sub control internaţional intră toate tipurile de arme convenţionale, inclusiv tancuri, maşini blindate, sisteme de artilerie de calibru greu, avioane de luptă şi elicoptere, nave maritime, rachete şi lansatoare de rachete, arme de foc şi uşoare.

Ţările care au ratificat acordul îşi asumă obligaţia ca, înainte de semnarea contractelor pentru livrări de arme, să realizeze o analiză multilaterală a afacerii, pentru a se convinge că embargoul internaţional nu va fi încălcat, că armele nu vor ajunge în mâinile teroriştilor şi nu vor fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului.

Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a declarat marţi că Washingtonul doreşte să se ralieze noului acord internaţional. 'Salutăm acest acord şi vom fi gata să-l semnăm imediat ce va fi finalizat procesul de verificare a textului oficial al documentului', a spus Kerry.

Experţii ONU evaluează cu scepticism perspectivele ralierii Rusiei la noul acord. 'Delegaţia rusă a încercat mereu să le impună participanţilor propria ordine de zi, refuzând să discute orice formă de control asupra exportului de arme şi insistând ca noul acord să fie dedicat exclusiv luptei împotriva livrărilor ilegale de arme', şi-a exprimat regretul o sursă de informaţie a Kommersant din cadrul secretariatului ONU.