'Criza psihologică' din Europa contaminează şi Rusia

Pericolul de a deveni alcoolic nu pare să-i mai sperie pe ruşi. În schimb, perspectiva de a înnebuni este puţin probabil să-i încânte. Se pare, însă, că de această tristă realitate nu ai cum să te ascunzi. Vinovată este criza economică globală sau, mai degrabă, nu atât criza însăşi, cât aşteptarea ei. Potrivit psihiatrilor occidentali, în ultimul timp se înregistrează o creştere alarmantă a cazurilor de boli psihice, alcoolism şi dependenţă de droguri, notează cotidianul moscovit Utro.

Premierul italian Mario Monti a declarat recent că pe europeni îi paşte 'destrămarea psihologică'. 'Criza psihologică din Europa ar putea afecta, prin ricoşeu, şi Rusia', atenţionează psihologul rus Mark Sandomirski. 'În sfârşit puterea - deocamdată doar cea occidentală - atrage în mod public atenţia asupra stării psihologice precare a societăţii. Acest lucru este, fără îndoială, un progres. Însă, puterea se bazează pe teoria 'aşteptărilor raţionale', considerând că oamenii vor acţiona previzibil, plecând de la motive raţionale. Din păcate, comportamentul maselor în condiţii de criză se dovedeşte aproape în totalitate iraţional, spontan', afirmă psihologul rus.

Puterea din Europa îi îndeamnă pe oameni 'să se elibereze de iluzii şi să-şi strângă mai tare cureaua'. Însă, tocmai în asemenea vremuri tulburi masele pierd controlul asupra emoţiilor, iar în locul deciziilor tactice în conştiinţa oamenilor învinge naivul şi copilărescul 'Vreau astăzi, vreau acum!'.

Psihologii sunt de părere că tocmai asemenea schimbări în conştiinţa umană au făcut ca într-o serie de ţări europene să apară astăzi un nou 'hobby': oamenii se stropesc cu benzină şi îşi dau foc. Autoincendierea ca mijloc de sinucidere este cel mai odios şi mai ambiţios în acelaşi timp: pe de o parte, cel care îşi dă foc atrage asupra sa atenţia publică, iar pe de altă parte încearcă prin acest gest să obţină echitate, uneori chiar de anvergură mondială.

Sandomirski este convins că, de cele mai multe ori, oamenii care se autoincendiază nu intenţionează să moară. 'Fiecare se amăgeşte cu speranţa că va supravieţui şi va putea, prin atragerea atenţiei, să-şi rezolve o anumită problemă'. Însă, de cele mai multe ori, acest obiectiv nu este atins.

Astfel, în data de 4 iulie, în centrul oraşului rus Briasnk s-a autoincendiat omul de afaceri Vadim Kibalcici, care a fost jefuit şi care a încercat să protesteze în acest fel împotriva lipsei de acţiune din partea organismelor de apărare a ordinii publice. După actul de autoincendiere poliţia nu a devenit mai activă. De asemenea, în Novosibirsk o femeie şi-a dat foc în antecamera partidului 'Rusia Unită', iar la 1 august, în regiunea Kemerovo s-a autoincendiat un bărbat de 48 de ani, după o ceartă cu soţia sa: în aceeaşi zi, bărbatul a murit în secţia de reanimare a spitalului regional.

De valul de autoincendieri care s-a abătut vara aceasta peste Rusia, psihiatrii şi psihologii îi acuză pe autoincendiatorii străini, care au molipsit întreaga lume cu acţiunile lor. De altfel, în Rusia este mai dificil să protestezi în acest fel: în manualele de psihiatrie scrie negru pe alb că de autoincendiere sunt capabili doar persoane bolnave psihic. Şi cui îi pasă de un nebun?

Creşterea numărului de persoane care îşi dau foc, care cer ceva aici şi acum, oglindeşte de asemenea o tendinţă generală, consideră Sandomirski. 'Aplicat la Rusia, dorinţa de a trăi cu ziua de azi face ca, în condiţiile scăderii preţurilor la petrol, să fie posibilă apariţia panicii în rândul maselor. Ar putea chiar să se prăbuşească întregul sistem, iar statul să se destrame', atenţionează psihologul.