Criza din Crimeea: Diplomaţie ambiguă a occidentalilor

Un lucru este cert: germanii nu vor să polemizeze cu Rusia. Însă, după anexarea Crimeii, occidentalii au optat, în marea lor majoritate, pentru izolarea preşedintelui rus, în speranţa de a-i frâna ambiţiile privind estul şi sudul Ucrainei, notează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, preluat de Courrier International.

La drept vorbind, nu se poate spune că Rusia şi Occidentul nu au interese comune. Chiar şi în plină criză a Crimeii, ceva continuă să-i lege. Politicienii din Vest speră în secret că anexarea peninsulei, considerată deja ireversibilă, să se deruleze în modul cel mai controlat şi mai puţin sângeros posibil.

Lupte, cu morţi şi răniţi, ar putea antrena o escaladare pe care nimeni nu o doreşte. Aceasta ar compromite politica ce constă în limitarea prejudiciilor. Desigur, proteste mai sunt formulate, însă 'cu măsură', după cum a demonstrat prima dezbatere din Bundestang de după lovitura de forţă a lui Putin (în Ucraina) şi triumful care a urmat (la Moscova).

În faţa evoluţiilor din Crimeea şi a spectacolului care a avut loc la Kremlin, cancelaria federală germană reacţionează cu placiditatea aparentă cu care gestionează toate crizele. Ea ştie că germanii nu vor un conflict cu Rusia şi în mod sigur nu pentru o peninsulă care nu se numără printre locurile lor de vilegiatură. Însă Merkel îl cunoaşte suficient de bine pe Putin, cunoaşte marele vis rus şi angoasele celor care îl nutresc pentru a şti că pur şi simplu iese din discuţie posibilitatea de a lăsa Moscova să redeseneze în mod brutal frontierele în Europa.

În acelaşi timp, politica occidentală nu are drept obiectiv represaliile, ci prevenţia, continuă Frankfurter Allgemeine Zeitung, subliniind că, din acest punct de vedere, poziţia cancelarului federal este sprijinită de practic toate partidele din Bundestag. Până în prezent, reacţiile suscitate de anexarea Crimeii sunt mai degrabă simbolice şi nu îi fac prea mult rău Moscovei. Doar sancţiunile economice vor deveni dureroase pentru ruşi, dacă aliaţii, în dorinţa lor de a-l convinge pe Putin să renunţe la jocul său în estul şi sudul Ucrainei, le vor decreta.

Pentru moment, diplomaţia de criză a Occidentului se situează la mijlocul celor două niveluri. Anularea de către şefii de stat europeni (la propunerea preşedintelui francez Francois Hollande) a summitului UE-Rusia (ce ar fi trebuit să aibă loc la Soci), ca şi anunţul făcut de Angela Merkel, conform căruia, în aceste circumstanţe, G8 nu mai există, încearcă să-l facă pe Vladimir Putin să întrevadă răceala unei izolări pe plan internaţional, căreia Rusia i-a putut deja simţi puţin gustul în timpul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Va fi suficient aceasta pentru a impresiona un om implacabil, care se plimbă călare, cu bustul dezgolit, prin întinderile siberiene?

Această 'crioterapie' vizează dorinţa de recunoaştere internaţională a lui Putin, încă o dată perceptibilă în discursul său privind anexarea Crimeii. Tocmai în problema estului Ucrainei se va vedea ce imagine contează pentru Putin: cea pe care el o are în cercul şefilor de guvern din G7 sau cea pe care o afişează în faţa ruşilor care jubilează pentru că liderul lor a reuşit să extindă teritoriul Rusiei, conchide cotidianul german.