"Credeţi că cei de pe TikTok mint? Adică nu ne ducem la război?" - Ce răspunde expertul în securitate naţională Iulian Fota
Fostul consilier prezidenţial Iulian Fota, expert în probleme de securitate naţională, a opinat, într-o emisiune Digi24, că percepţia publică privind un posibil război cu Rusia este alimentată atât de lipsa unei comunicări strategice eficiente din partea autorităţilor statului, cât şi de răspândirea unor informaţii alarmiste pe reţelele sociale, în special pe TikTok.
Expertul a subliniat că, deşi România nu se află în prezent sub o ameninţare militară directă, societatea este marcată de un „război româno-român”, un conflict intern de percepţii şi narative, amplificat de dezinformare şi de neîncrederea în instituţiile statului.
În acest context, el a atras atenţia asupra faptului că Europa, confruntată cu agresivitatea Rusiei în regiunea Mării Negre, a început să se înarmeze şi să-şi consolideze capacităţile de apărare, însă România, cu excepţia unor instituţii precum MAE şi MApN, nu este pe deplin integrată în acest efort colectiv european.
Redăm mai jos discuţia din platoul TV dintre Iulian Fota şi jurnaliştii Florin Negruţiu şi Claudiu Pândaru
Florin Negruţiu: Da, domnule Fota, dumneavoastră aţi avut diverse şi veţi avea diverse funcţii în sistem. Eu am văzut pe TikTok că dumneavoastră vă pregătiţi să ne băgaţi în război şi că deja s-au trimis ordine de încorporare pentru tineri. În cât timp începem războiul cu Rusia în Ucraina?
Iulian Fota: Depinde dacă câştigăm războiul româno-român, războiul ăsta al nostru cu noi înşine. Ştiu la ce vă referiţi, lucrurile astea nu se vor opri aici, vor continua, sunt o serie întreagă de lucruri pe care ar fi trebuit să le facem şi nu le-am făcut, de la nivelul înalţilor conducători, care trebuiau să recunoască realitatea, să nu încerce să o moşmondească, să o ascundă, pentru că de-aia oamenii sunt surprinşi când tu le spui.
Şi am cazul concret: fostul premier Ciolacu, anul trecut, cel puţin de două ori, dacă nu de trei ori, a spus şi aproape că citez, l-am învăţat prin afară, Rusia nu va ataca România. Am screenshot-uri din declaraţii, din articole de presă, că uneori zice lumea că inventez, şi totdeauna lucrez, ca să zic aşa, cu argumente şi cu dovezi. Şi mai spune într-o declaraţie din noiembrie 2024, e bestială, spune şi că nu e nevoie să investim banii în industria de apărare, sau ceva de genul ăsta. Deci când premierul ţării îţi spune că Rusia nu va ataca România, ce să zic, în trei, patru luni avem preşedinte Bolojan şi ne-a spus că Rusia ne-a atacat (hibrid - n.r.). Şi când vezi că toată Uniunea Europeană se pregăteşte pentru aşa ceva.
Normal că oamenii când văd nişte coloane de tancuri pe stradă, sau când mai aud câte un avion din exerciţiile militare trecând pe deasupra oraşului, sunt un pic contrariaţi şi stau şi se gândesc ce caută ăştia cu tancurile acelea? De ce au venit? Deci eu cred că noi am eşuat grav în ceea ce se priveşte comunicarea strategică, deşi am avut workshop-uri făcute de alţii, care au vrut să ne ajute, dar suntem îndărătnici şi continuăm să credem că ştim mai bine. Iar pe de altă parte, este şi o rea-credinţă a multora, prostia din ei, şi asta nu ştiu cum o să o putem rezolva. Probabil că aici ar putea avea o contribuţie cât de cât utilă şi parchetul, pentru că noi avem legislaţie în România care spune că...
Florin Negruţiu: Deci, dumneavoastră credeţi că cei de pe TikTok mint? Deci nu începe războiul? Adică nu ne ducem la război?
Iulian Fota: Dacă vom fi atacaţi, ne vom duce, că trebuie să ne apărăm ţara, dar deocamdată, în afară de războiul ăsta hibrid şi pe ăsta îl abordăm cu totul altfel, nu am auzit să fi fost atacată România de cineva militar, vorbesc clasic, convenţional. Noi ne pregătim de război.
Florin Negruţiu: Filmările astea de pe TikTok sunt parte a unui arsenal folosit de cine?
Iulian Fota: Pe TikTok avem mai multe situaţii. Pe TikTok avem în primul rând prostia şi răutatea din oameni şi ăştia sunt idioţii utili că de-aia avem conceptul ăsta. Este un concept sociologic. Nu vreau să jignesc pe nimeni.
Florin Negruţiu: Dar cine produce conţinutul ăsta care încearcă să creeze o anumită stare în România?
Iulian Fota: Îl produc unii oameni care nu sunt nici în solda Rusiei, nici în solda altor state, dar care pur şi simplu au ei un război de dus cu cineva de prin cartier, cu conducătorii ţării, cu mai ştiu eu ce ministru care n-a făcut ce trebuie. Deci avem această categorie de oameni care sunt în război cu ţara lor şi asta e dintotdeauna.
Am o analiză mai veche care arată, de exemplu, cum în România şi în Italia, în ţările astea latine, întotdeauna a existat un război între cetăţeni şi poliţie, structurile de forţă, serviciile de informaţii. E un tip de cultură care s-a dezvoltat, comparativ, de exemplu, cu Marea Britanie, unde toate familiile aristocratice speră ca copiii lor să lucreze pentru MI6 sau MI5, că e o chestiune de bon ton şi de tradiţie şi în felul ăsta serveşti ţara, sau în armată. Uitaţi-vă la cei doi fii ai familiei regale, s-au dus şi au servit pe bune, adică au făcut armată cu antrenament, cu trening, cu misiuni de luptă.
O parte, probabil, şi aici n-am foarte multe informaţii, dar am instinct şi nu cred că mă înşel, probabil că aceşti idioţi utili încep să fie instrumentaţi în orb, cum se spune în limbajul de specialitate, de actori – pot fi indivizi, pot fi organizaţii, pot fi firme, pot fi ţări, în detrimentul nostru şi al intereselor noastre.
Deci cam astea sunt cele două grupuri mari. Grupul majoritar nu e cu ăştia ciuguliţi de ruşi sau puşi să facă treburi. Grupul mare, în continuare, sunt idioţii noştri utili pe care i-am avut întotdeauna pe fiecare epocă istorică şi pe care nu prea ştim să-i tratăm, îi ignorăm şi ignorându-i, evident că acum ne lovim de ei.
Claudiu Pândaru: Domnule Fota, vorbeaţi puţin mai devreme despre înarmare şi despre felul în care Europa se poziţionează faţă de atitudinea Statelor Unite care parţial s-a retras, sau cel puţin zona asta a lumii nu mai e neapărat o prioritate. Şi atunci Europa în al 13-lea ceas se dezmeticeşte şi caută soluţii. Se întâmplă lucrul ăsta teoretic de câteva luni. Concret, ce s-a schimbat în România şi în Europa?
Iulian Fota: Deci în Europa s-au schimbat lucrurile foarte mult şi în bine. Europa se înarmează pentru că Rusia este problema care ne ameninţă pe toţi. Ea e ameninţarea comună. De ce? Pentru că ruşii în 30 de ani au făcut vreo 4 sau 5 războaie în zona Mării Negre, ceea ce îţi arată din start cine face războaie şi cine trebuie să se pregătească pentru o eventuală ameninţare cu războiul. Şi românii uită un lucru şi aici iarăşi e o greşeală comună şi statul, poate că şi mass-media putea să facă un pic mai multă educaţie.
Primul război pe care ruşii l-au făcut în zona Mării Negre a fost un război împotriva romanităţii – nu a românilor din România, războiul din Transnistria, în 1992, un război cu obiective clare, un război artificial creat pentru că acolo nu exista stare de tensiune atât de mare încât să genereze natural un război. A fost un război la comandă, ca să zic aşa.
A fost un război al Moscovei, al ruşilor împotriva românilor din Republica Moldova, care a obţinut proaspăt independenţa, care voiau două lucruri la vremea respectivă, le vor şi astăzi. O relaţie bună şi strânsă cu sora mai mare România şi aici spun o chestiune cantitativă sora mai mare, că altfel au fost momente clare în care cei din Republica Moldova ne-au dat clasă nouă în anumite chestiuni.
Şi doi, vrea o relaţie strânsă cu Occidentul pentru că era clar şi atunci cum e clar şi acum, că dacă vrei să trăieşti bine, soluţiile se găsesc într-un format occidental de organizare economică, socială, politică, nu într-un format de tip moscovit cu oligarhi şi un tătuc în frunte cu zecile de ani. Şi Rusia e într-un război împotriva românilor de acolo, un război puţin ştiut la noi, foarte ignorat, cu multiple implicaţii.
După care a urmat Georgia, două războaie împotriva Ucrainei, războiul civil al ruşilor cu cecenii şi aşa mai departe.
Deci Europa pe această realitate, din ce în ce mai presantă şi mai vizibilă, a început deja să se pregătească. Dar ce făcea Europa? Europa are un tip de perfidie pe care uneori îl vedem, făcea chestia asta lent, cu doi paşi înainte, unul înapoi. De ce? Că ne garantau americanii cu umbrela şi atunci era mai ieftin pentru noi şi într-un mod aşa ipocrit, politicienii europeni băgau bani în educaţie, în sănătate, că se câştigau mai uşor alegerile.
Problema e că americanii ne-au făcut un serviciu, deci eu apreciez chestia asta pe care a făcut Donald Trump, pentru că trebuia să ne trezim. Prea o lălăiam şi oricum momentul ăsta venea. Şi venea nu pentru că americanii nu mai vor, americanii nu mai pot. Deci americanii nu mai pot să ducă o lume atât de complexă, o lume globală în care sunt atât de mulţi alţi actori, unii dintre ei cu atitudinile anti-americane şi anti-occident clare şi ei trebuiau să ducă toate sarcinile astea de unii singuri, fără noi. Deci pur şi simplu au zis: fraţilor, suntem la limita unor resurse şi trebuie să ne mai ocupăm şi de noi, puneţi mâna şi faceţi-vă şi voi treaba. Şi e foarte bine că au făcut demersul ăsta.
Şi aici intervine elementul de remarcat. Europa s-a apucat foarte serios de treabă acum vreo an jumătate şi lucruri pe care nu voiau politicienii în Europa să le vadă, acum se fac. Acum, băncile împrumută banii europeni pentru programe de înarmare, înzestrare, armament, ceea ce nici nu voiau să audă acum vreo an jumătate, doi. Avem 150 miliarde pe masă, avem organizări, avem un comisar european pentru apărare, deci elementele astea le-am obţinut pe repede înainte într-un an, un an jumătate. Avem o strategie pe Marea Neagră, lucruri pentru care România a insistat în ultimii doi ani. Deci Europa n-are încotro, trebuie să privească realitatea şi să se ocupe de apărarea ei dacă vrea să rămână în continuare un actor internaţional relevant.
România nu e decât parţial în jocul ăsta, în sensul că din România doar MAE e în jocul ăsta, şi MApN, dar puţin. În rest, ce să vă spun, restul ţării nu e încă cu plată şi au fost bani şi până acum pe masă, la UE, şi noi ca ţară n-am putut să-i luăm. Exemplul concret, iarăşi, de care m-am lovit eu.
Deci insistăm pentru ca Uniunea Europeană să ajute Republica Moldova. Împreună cu noi şi alţi prieteni europeni, Franţa şi alţi câţiva, determinăm un răspuns pozitiv al Comisiei Europene. Se găseşte o sumă importantă de bani, 40 de milioane în cifră publică pentru Republica Moldova. Bun. Întrebarea e: prin cine se administrează banii? Noi am zis că aşa era patriotic şi naţional, asta a fost gândirea noastră în MAE, printr-o firmă românească, o companie românească, ceva acreditat. Surprize-surprize, nu există aşa ceva în România. Ştiţi prin cine s-au dus banii? Printr-o entitate dintr-una din ţările baltice, pentru că ei aveau mai multe organizaţii de felul ăsta, acreditate, pentru gestionarea banilor europeni pe astfel de formate. Deci, România încă nu e integrată şi nu cuplează corespunzător la procesul ăsta.
