Crăciunul în lume. Tradiţii şi obiceiuri

Fie că se sărbătoreşte la 30 sau la -30 de grade Celsius, indiferent că aleg să împodobească palmieri sau brazi în timp ce îl aşteaptă pe Moş Gerilă sau pe Moş Crăciun, popoarele creştine aşteaptă cu nerăbdare sărbătoarea Naşterii Domnului. Mai jos puteţi vedea ce pregătiri se fac în jurul lumii, înainte de ziua de Crăciun.

În Congo, ziua de Crăciun începe cu grupuri de colindători care merg din casă în casă, cântând colinde. În trecut, nimeni nu lipsea de la slujba de Crăciun, iar fiecare participant celebra Naşterea Domnului aducând darurile sale, transmite realitatea.net.

În Africa de Sud, după slujba de Crăciun, în faţa fiecărei case se întind mese bogate la care sunt invitaţi rudele şi prietenii apropiaţi. Mâncărurile tradiţionale de Crăciun sunt curcanul, friptura de vită, purceii de lapte, orezul galben cu stafide, legumele, biscuiţii şi budinca de prune.

Decorarea bisericilor din Ghana se face cu patru săptămâni înainte de Crăciun. În Ajun, copiii colindă, iar seara oamenii se duc la biserică cu crenguţe de palmier şi lumânări şi se pun în scenă piese de teatru care ilustrează momentul naşterii.

În Liberia, oamenii împodobesc palmierii. Masa de Crăciun este rotundă şi se aşază afară.

Crăciunul sărbătorit în Australia atrage mulţi turişti din emisfera Nordică, dornici să afle cum e să serbezi Naşterea Domnului la peste 30 de grade. Este ceva obişnuit ca mesele de Crăciun să se întindă pe plajă, în vreme ce mâncărurile tradiţionale sunt budinca de prune, plăcinta cu carne, friptura de curcan sau de porc şi jambonul. Moş Crăciun soseşte la copiii din Australia pe placa de surf sau cu barca salvamarilor.

Poporul creştin din Bangladesh taie lăstari de bananieri şi-i replantează doi câte doi pe alei, înspre biserica şi înspre casele lor. Din crengi de bananier construiesc arcade în care aşază farfurioare din bambus pe care le umplu cu ulei. Când se aprinde uleiul, aleile către biserică sunt luminate astfel încât toată lumea să le poată vedea.

Brazilienii îşi decorează casele şi bisericile cu scena naşterii. Catolicii devotaţi participă seara la Missa do Galo, care se termină la ora 1:00 dimineaţa. La fel ca în Australia, şi în Brazilia masa de Crăciun, numită Ceia de Natal, are loc pe plajă. Festivităţile de Crăciun se încheie pe 6 ianuarie, atunci când se sărbătoreşte Ziua celor 3 Regi. Brazilienii spun că în această zi, cei trei magi au ajuns cu darurile lor la Pruncul Sfânt. Mesele tradiţionale braziliene conţin curcan, jambon, orez colorat, legume şi fructe.

În ceea ce priveşte tradiţiile şi obceiurile de Crăciun în Canada, în Quebec, oamenii îşi decorează casele cu scena naşterii, mănâncă plăcintă cu carne de porc şi chiftele, în vreme ce în British Columbia, tradiţionalul curcan de Crăciun este asezonat cu somon, proaspăt sau afumat

În Nova Scotia vin colindători mascaţi care fac zgomot şi sună din tălăngi. Tradiţia spune că dacă gazda ghiceşte cine se ascunde sub mască, omul se demaschează şi nu mai are voie să facă din nou zgomot. “Mascaţii” dăruiesc bomboane copiilor cuminţi.

Pe continentul european, în Cehia, serbările de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi se termină cu vizita celor 3 magi. Totodată, în ziua de 4 decembrie, fetele de măritat pun în apă o mlădiţă de cireş. Dacă mlădiţa înfloreşte până în ziua de Crăciun, înseamnă că se va mărita anul următor. La capitolul obiceiuri culinare, cehii mănâncă în ziua de Crăciun supă de icre de cod.

În Finlanda, pomul de Crăciun se împodobeşte în Ajun, cu fructe, bomboane, steguleţe, beteală şi lumânări. În ziua Naşterii Domnului, finlandezii obişnuiesc să îşi facă o baie de aburi, apoi se îmbracă în haine curate şi aşează la masa, care de obicei se serveşte între orele 17:00 şi 19:00. De pe masa tradiţională de Crăciun nu lipsesc codul fiert, cartofii fierţi şi crema de smântână. Meniul mai poate include purcei de lapte, jambon la grătar, piure de cartofi şi legume.

În Ucraina, Crăciunul se serbează pe 7 ianuarie. Copiii îl aşteaptă pe Moş Gerilă care vine însoţit, în sania lui trasă de doar trei reni, de Fata Fulg de Nea. Acest personaj poartă un costum argintiu, tivit cu blană albă şi o coroană în formă de fulg de nea.

Sicilienii ţin post de pe 23 decembrie, la asfinţit, până pe 24 decembrie, tot la asfinţit. Apoi încep petrecerea ţipar, ciocârlie, paşte, peşte, cozonac şi nuga. De asemenea, în Sicilia se spun rugăciuni şi se cântă colinde în jurul scenei naşterii.

În România, se zice că dacă Crăciunul este luni, n-or să vină ani buni; dacă e marţi, cu toţi o să împarţi; dacă e joi, foame va veni apoi; dacă e vineri, vin ani tineri, iar dacă e sâmbătă, vine an bun. Tradiţia mai spune că dacă vrei să ai un an bogat, atunci nu trebuie să goneşti colindătorii, ci să-i laşi în casă.

Superstiţioşii mai ştiu că de Crăciun trebuie să aduci acasă tot ce ai dat cu împrumut pe la alţii, dar şi că aduce ghinion să porţi încălţări noi în ziua de 25 decembrie. Conform obiceiurilor româneşti, cei care mănâncă mere în Ajunul Crăciunului, vor fi sănătoşi tot anul, iar copiii născuţi în ziua de Crăciun vor fi foarte norocoşi.

De asemenea, se zice că e bine ca în apa cu care te speli pe faţă în ziua Naşterii Domnului să pui o nucă pentru sănătate şi un bănuţ de argint pentru bogăţie, iar dacă de Crăciun te speli pe corp, vei fi curat tot anul, trupul va fi ferit de boli de piele şi de pete, până la sărbătoarea următoare.

Bătrânii mai spun că în Ajunul Crăciunului, podeaua se mătură dinspre pragul uşii, înspre răsărit, iar în prima zi de Crăciun nu se face curăţenie şi nu se dă gunoiul afară, iar uşa nu se ţine zăvorâtă pentru a nu alunga norocul din casă.