Convorbiri Monti-Hollande la Roma, convergenţă puternică împotriva crizei (revista presei)

Prima vizită oficială la Roma a preşedintelui francez, Francois Hollande, a demonstrat puternica convergenţă dintre Italia şi Franţa asupra măsurilor necesare în vederea combaterii crizei economice din Uniunea Europeană, scriu ziarele italiene de vineri.

Cei doi lideri europeni au discutat şi despre summit-ul Italia-Franţa-Germania-Spania, care se va desfăşura tot la Roma pe 22 iunie, despre summit-ul de la Bruxelles din 28-29 iunie, şi au subliniat sintonia dintre Roma şi Paris asupra necesităţii de a pune în ordine conturile publice ale ţărilor membre ale UE. Alte teme abordate au fost importanţa investiţiilor productive pentru economie, ipoteza unei emisiuni de obligaţiuni europene, situaţia din Grecia înainte de alegerile din 17 iunie, în legătură cu aceasta Hollande propunând susţinerea Greciei cu Fonduri structurale ale UE, semnalează cotidianul La Repubblica de la Roma.

De asemenea, cotidianul roman scrie despre întâlnirea de joi seară de la Palatul Quirinale dintre Hollande şi preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, care a subliniat 'decisiva identitate de opinii dintre Italia şi Franţa, într-un moment crucial al istoriei europene'. Hollande a apreciat eforturile Italiei şi a subliniat trei principii propuse de Franţa Europei în vederea depăşirii crizei: creştere economică, stabilitate financiară şi o sporită integrare la nivel european. Hollande a declarat că este necesară trasarea unei foi de parcurs pentru stabilizarea zonei euro, pe care Franţa o va propune preşedintelui Consiliului european, Herman Van Rompuy.

'Europa are nevoie de mecanisme şi de resurse suficiente, care să-i permită descurajarea speculaţiilor pe pieţele financiare', a declarat Hollande, citat de La Repubblica.

La rândul său, premierul italian Monti a subliniat punctul-cheie care uneşte Italia şi Franţa: creşterea economică. Hollande s-a declarat de acord, adăugând: 'Creşterea este indispensabilă, dacă dorim ca economiile noastre să-şi reia aspectul dinamic. Franţa nu doreşte o Europă care să fie privită ca un continent bolnav'.

Cotidianul La Repubblica subliniază faptul că Monti a spus că 'Italia se află într-o poziţie centrală pentru a lua decizii la nivel european', referindu-se şi la întâlnirile avute până acum cu Cancelarul german Angela Merkel, care a demonstrat 'interes pentru a construi o UE comună, sub profilul creşterii şi al stabilităţii'.

Cei doi lideri europeni, scrie La Repubblica, au invitat de asemenea Grecia 'să rămână în zona euro, respectându-şi propriile angajamente'.

'Acum este nevoie de o Europă mai puternică, iar Italia a făcut mari progrese în privinţa conturilor publice', titrează Il Corriere della Sera, din Milano, care publică un interviu cu preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, care vorbeşte despre reformele realizate în ultimele luni în Italia de guvernul Monti, necesare dar încă insuficiente, despre criza din Grecia, despre responsabilitatea fiecărei ţări europene în parte pentru politica fiscală naţională, despre colaborarea dintre Germania, Franţa şi Italia. Weidmann citează ultimul sondaj realizat în Germania, conform căruia 58% din nemţi ar fi de acord ca ţările din UE să adopte o mai mare integrare politică, şi declară că populaţia din Germania susţine cu tărie moneda europeană comună şi stabilă.

Weidmann vorbeşte şi despre măsurile extraordinare luate de BCE, care şi-a extins mandatul în mod considerabil prin injecţiile de lichiditate cu condiţii avantajoase pentru băncile europene. În ce priveşte Germania, locomotiva Europei, preşedintele Bundesbank spune că nu este just să fie considerată o ţară care spune mereu 'Nu', pentru că Germania are un rol constructiv în Europa.

'Axa Monti-Hollande în vederea creşterii, dar moneda unică europeană suferă din cauza turbulenţelor pieţelor financiare', titrează La Stampa, cotidian din Torino, care scrie că Hollande, în cursul întâlnirii cu preşedintele Italiei, Napolitano, a elogiat guvernul tehnic al lui Mario Monti, care continuă eforturile în vederea stabilizării conturilor publice italiene.

'Alegerile din Grecia: sunt gata planurile băncilor centrale pentru a calma creşterea randamentului obligaţiunilor guvernamentale cu maturitate la 10 ani, prin injecţii de lichiditate începând de duminica viitoare', titrează principalul cotidian economic italian, Il Sole 24 Ore, din Milano, care susţine că băncile centrale sunt pregătite să acţioneze pentru a calma eventualele tensiuni după votul din Grecia, de duminică 17 iunie.

'Planul B pentru Italia? Euro-lira', titrează cotidianul Il Giornale, de la Milano, care publică un sondaj realizat printre cititorii cotidianului; şapte din zece susţin că ar prefera ca Italia să se întoarcă la vechea monedă naţională, lira italiană, în cazul în care Europa ar rămâne blocată din cauza speculaţiilor financiare şi din cauza situaţiei din Grecia. Il Giornale susţine că Italia, dacă ar reveni la liră, ar putea rămâne legată de euro şi ar putea reîncepe să crească, sporindu-şi exporturile.