Controversata Lia Savonea, singura candidată pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat lista candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), iar singura înscrisă este controversata judecătoare Lia Savonea, de la Secţia Penală a ÎCCJ. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost luni, 16 iunie 2025, iar lista finală a fost făcută publică în aceeaşi zi. În acest moment, nu există informaţii despre existenţa unui contracandidat pentru Savonea, scrie G4Media.

Potrivit calendarului stabilit de CSM, analiza candidaturilor va începe pe 23 iunie 2025. Procesul de selecţie presupune susţinerea unui interviu, în cadrul căruia candidaţii îşi prezintă planul managerial şi îşi demonstrează aptitudinile manageriale şi de comunicare.

Reamintim că preşedintele ÎCCJ are un rol esenţial în sistemul judiciar românesc:

• Este ordonator principal de credite şi gestionează bugetul instanţelor

• Propune Colegiului de conducere al instanţei înfiinţarea de completuri specializate

• Poate face parte din judecătorii desemnaţi să emită mandate de siguranţă naţională pentru SRI

În aceste condiţii, există temeri mari că alegerea Liei Savonea va marca un pas înapoi pentru Justiţie.

Lia Savonea a fost anterior preşedintă a CSM şi a Curţii de Apel Bucureşti. A devenit cunoscută ca una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar, fiind percepută ca lider al grupării antireformiste din CSM şi susţinătoare a modificărilor legislative promovate de PSD în perioada Dragnea.

Numele său a fost asociat cu reţeaua Voicu din justiţie, după ce soţul său, avocatul Mihai Savonea, a împărţit sediul profesional cu fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat pentru corupţie. Ambii soţi Savonea au fost audiaţi ca martori în dosarele Voicu.

• În 2023, Savonea a fost promovată la ÎCCJ în ciuda criticilor privind o sentinţă din 2015, când a condamnat un bărbat la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu o minoră de 13 ani, motivând că fetiţa şi-ar fi dat consimţământul.

• La ÎCCJ, a făcut parte din completul care a anulat condamnarea pentru omor a lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea acestuia pentru ucidere din culpă.

• Savonea a participat şi la arestarea unei avocate din Arad, suspectată că ar fi comandat asasinarea propriului tată, deşi o instanţă inferioară respinsese iniţial propunerea procurorilor.

• În perioada cât a condus CSM, secţiile pentru judecători au decis promovări şi sancţiuni disciplinare pentru magistraţi consideraţi incomozi, precum Cristi Danileţ sau Crina Muntean.

Reamintim în context că voci din societatea civilă, precum şeful Expert Forum, Sorin Ioniţă, au atras atenţia că preşedintele Nicuşor Dan ar trebui să aibă ca urgenţă majoră stoparea procedurii pripite pornite de CSM pentru ca Savonea să ajungă la şefia Înaltei Curţi.

"Stoparea procedurii pripite, pe lângă lege, pornită de Consiliul Suprem al Magistraturii pentru ca Lia Savonea să ajungă preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dacă treaba asta ajunge la capăt, Nicuşor poate să-şi ia adio de la restul mandatului pentru că va fi la mâna cabalei din justiţie pentru orice schimbare importantă. Să lase fleacurile, stadioanele şi micromanagementul fiscal şi să meargă la CSM să bată cu pumnul în masă. Mai sunt doar câteva zile iar mermeleala de reacţie la abolirea (practic) a declaraţiilor de avere nu sperie pe nimeni din sistem, băieţi şi fete cu greutate, gheară şi clonţ", a afirmat Sorin Ioniţă.

La rândul său, fostul jurnalist Ionel Stoica atrăgea şi el atenţia că în calitate de preşedinte al ţării, Nicuşor Dan poate sesiza Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională privind procedura de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Potrivit acestuia, sesizarea CCR poate fi fundamentată pe faptul că avem un conflict între Parlament şi Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât Nicuşor Dan se poate adresa Curţii.

"Motivul: Parlamentul a emis Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care este încălcată grosolan de CSM.

Concret: CSM a declanşat, în grabă, procedura de selecţie a noului preşedinte al ÎCCJ cu patru luni înainte de expirarea mandatului actualei preşedinte, Corina Corbu, deşi legea prevede că această procedură trebuie iniţiată cu două luni înainte. Graba este motivată de faptul că Nicuşor Dan ar putea strica aranjamentele puse la cale pentru şefia Înaltei Curţi.

CCR ar putea anula actuala procedură şi ar putea obliga CSM să demareze una nouă, în termenul legal — cu două luni înainte de expirarea mandatului Corinei Corbu (16 septembrie 2025).

Este o metodă juridică fină şi perfect legală, mai ales că vorbim despre o practică brevetată chiar de aripa conservatoare din Justiţie şi gaşca PSD–ALDE.

Au existat cel puţin şapte conflicte juridice de natură constituţională soluţionate de CCR, în ultimii zece ani, cele mai cunoscute fiind şi cele mai nocive pentru Justiţie: cel privind completurile specializate de corupţie de la Înalta Curte, care a dus la prescrierea unor dosare grele cu foşti miniştri, parlamentari etc.; cel legat de ancheta DNA privind adoptarea OUG 13/2017 pentru modificarea codurilor penale, în urma căruia CCR a stabilit că parchetele nu au voie să verifice legalitatea actelor normative emise de Guvern (OUG, OG şi HG).

Acum, mingea este în terenul preşedintelui României. Dacă Nicuşor Dan a promis resetarea jocului de putere din Justiţie, are acum ocazia să o facă prin mijloace legale, transparente şi exact cu instrumentele folosite ani la rând de cei pe care îi acuză de capturarea instituţiilor.

Un conflict juridic de natură constituţională ar obliga CSM să respecte legea, ar pune frână unei numiri catrastrofale pentru Justiţie şi, poate cel mai important, ar marca începutul unei noi etape: cea în care legea este aplicată indiferent de interesele de grup", scria, pe Facebook, Ionel Stoica.