Contradicţiile lui Edward Snowden

Edward Snowden, fostul asistent tehnic al CIA acuzat de spionaj de SUA după ce a dezvăluit programele guvernamentale de monitorizare a comunicaţiilor, se erijează în avocat al libertăţii de expresie căutând un refugiu în întreaga lume pentru a se pune la adăpost de mânia SUA, informează miercuri ziarul ABC. Totuşi, el a cerut ajutor Chinei şi Rusiei, două ţări autoritare care nu respectă libertăţile civile pe care, paradoxal, Snowden le apără cu atâta ardoare, comentează sursa citată. Încolţit în acest periplu fără ieşire, Snowden a poposit duminică la Moscova din direcţia Hong Kong, cu intenţia de a se refugia în Ecuador, deşi locul în care se află în prezent nu este cunoscut.

Washingtonul şi-a exprimat deja nemulţumirea faţă de diplomaţia gigantului asiatic, acuzând-o că 'a permis să-i scape un fugar', potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. Carney s-a întrebat, de asemenea, ironic dacă 'Snowden a ales China şi Rusia pentru apărarea lor puternică în favoarea libertăţii de expresie'.

Există însă şi alte contradicţii pe care le suscită acest apărător al libertăţilor, notează ziarul.

1. S-a ascuns în patria cyber-spionajului

Snowden a denunţat spionajul cibernetic realizat de SUA, dar primul loc în care a fugit a fost China, patria spionajului şi pirateriei informatice. Iar China nu spionează pentru a combate terorismul, ci mai ales pentru a copia tehnologie occidentală, iar spionajul se realizează fără niciun un control judiciar, acuză ABC, care adaugă că în China nu există o presă liberă care să denunţe acest lucru.

2. Fuga în imperiul condus de un kagebist

Snowden denunţă NSA şi CIA. Dar, după ce fuge din Hong Kong, aterizează la Moscova, capitala imperiului condus de fostul 'kagebist' Vladimir Putin, care a făcut din serviciile secrete ale ţării vârful său politic de lance.

3. Cere azil într-o ţară care hărţuieşte presa

Blocat la Moscova, Snowden cere azil preşedintelui Ecuadorului, Rafael Correa, cunoscut pentru aversiunea sa faţă de mass-media private. Correa a aprobat o Lege a Comunicaţiilor care condamnă scurgerile de informaţii. Şi oricât de controversată ar fi o informaţie publicată de un mijloc de informare ecuadorian, nu ar avea niciodată impactul unei 'superscurgeri' precum cea provocată de Snowden.

4. Cere să fie apărat de Garzon, judecătorul ascultărilor telefonice

WikiLeaks a dat asigurări că judecătorul spaniol Baltasar Garzón se va ocupa de apărarea lui Snowden. Este paradoxal faptul că denunţătorul Snowden vrea să fie apărat de un judecător, acuzat de ascultarea convorbirilor telefonice ale celor investigaţi în timp ce comunicau cu avocaţii lor, într-o violare flagrantă a dreptului lor la apărare. Garzon a anunţat miercuri că a decis să nu-i asigure apărarea lui Snowden.