Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a Guvernului
Consiliul Fiscal critică proiectul de rectificare bugetară a Guvernului, subliniind slabele performanţe fiscale, dar şi marile eşecuri în materie de atragerea de fonduri europene şi reforme. Deşi avansul economic a fost revizuit ascendent la 2%, structura acestuia nu este de tipul tax rich (respectiv favorabilă creşterii încasărilor bugetare), iar veniturile colectate vor fi cel mai probabil mai reduse decât nivelul estimat iniţial. De asemenea, Consiliul fiscal remarcă şi existenţa unor rezerve la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (acestea par a fi supraevaluate) în contextul reducerii semnificative a costurilor de finanţare înregistrată în primele 7 luni ale anului 2013.
Din Raportul Consiliului Fiscal:
Execuţia veniturilor bugetare în primele 6 luni ale anului arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde lei faţă de programul aferent primului semestru.
Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
Pe partea de cheltuieli, un grad de realizare semnificativ sub aşteptări s-a înregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) şi la alte cheltuieli de natura investiţiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectând o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investiţiilor planificate.
Pe partea de venituri fiscale, cea mai slabă performanţă s-a înregistrat la impozitul pe profit, încasările la acest capitol scăzând cu 5,5% faţă de semestrul I 2012, fiind cu 827 milioane lei mai mici decât programul semestrial.
Evoluţia negativă a fost determinată atât de regularizările efectuate la impozitul pe profit de către băncile comerciale, dar şi de o evoluţie foarte slabă a încasărilor de la agenţii economici nefinanciari (creştere de doar 0,2% faţă de aceeaşi perioada a anului 2012, faţă de o creştere prognozată în bugetul iniţial pe 2013 de 8,3% faţă de 2012), acestea din urmă fiind influenţate negativ de performanţa financiara slabă a companiilor.
A doua cea mai slabă performanţă pe partea de venituri fiscale s-a înregistrat în cazul accizelor, încasările fiind cu 713 milioane lei mai mici decât programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), creşterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub creşterea de 10,4% proiectată în bugetul iniţial pentru 2013, în condiţiile în care în 2013 au fost majorate accizele la bere, ţigarete şi motorina şi cursul de schimb valutar luat în calcul la plata accizelor a fost cu 5,2% mai mare faţă de anul 2012, sugerând astfel o scădere a consumului de produse accizabile şi/sau o creştere a evaziunii fiscale.
În cazul încasărilor din TVA, execuţia de la 6 luni arată o nerealizare de 485 milioane lei a programului, veniturile nete din TVA crescând cu doar 3,3% faţă de semestrul I 2012 (cifre nete de impactul operaţiunilor de tip swap).
Evoluţia încasărilor la TVA a fost influenţată negativ de scăderea consumului final al gospodăriilor populaţiei în prima parte a anului (-0,3% în termeni reali în primul trimestru 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior) şi de scăderea importurilor extra-UE (-16,0% în ianuarie - iunie 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012).
E de remarcat faptul că deşi tendinţa de evoluţie a TVA colectat şi a celui de rambursat este similară, TVA încasat net de către buget are o evoluţie volatila, indusă de volatilitatea lunară foarte mare a rambursărilor de TVA. Astfel, începând cu septembrie 2011, la fiecare sfârşit de trimestru se remarcă o scădere pronunţată a rambursărilor de TVA în comparaţie cu lunile anterioare, reducerea discreţionară a rambursărilor fiind utilizată probabil în scopul atingerii ţintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. Consiliul fiscal recomandă reducerea acestei volatilităţi a rambursărilor de TVA, aceasta fiind de natură să influenţeze negativ lichiditatea şi situaţia financiara generală a companiilor beneficiare de rambursări de TVA.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au avut o evoluţie mult sub aşteptări, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectând un eşec major în absorbţia fondurilor europene.
Cheltuielile de personal au crescut cu 18% faţă de anul anterior, în primul rând ca urmare a reîntregirii salariilor în sectorul bugetar, consemnând o depăşire a programului semestrial cu 0,6% (136 milioane lei). Depăşirea s-a produs în contextul în care bugetul iniţial pe 2013 avea în vedere finanţarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000, iar media lunară a numărului de posturi ocupate în sectorul bugetar în primele 6 luni a fost mai mare cu 2.197 posturi (1.189.197 total posturi ocupate).
Faţă de decembrie 2008, numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut până la un minim atins în septembrie 2012 de 1.187.070, consemnând o scădere de peste 15% (-211.152 posturi ocupate), în principal ca urmare a introducerii regulii de 1 angajat nou la 7 plecări din sistem.
Cele mai mari scăderi în această perioadă au fost înregistrate în cazul autorităţilor executive locale (-87.119), învăţământ preuniversitar (-38.305), sistemul sanitar (-23.6045), Ministerul Afacerilor Interne (-12.401), Ministerul Finanţelor Publice (-5.504), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-3.518), Ministerul Apărării Naţionale (-3.036). Cele mai mari creşteri în această perioadă au fost înregistrate în cazul Secretariatului General al Guvernului ( 4.653), Ministerul Muncii ( 1.840), Ministerul Justiţiei ( 1.649), Ministerul Economiei ( 1.502). Începând cu octombrie 2012, ca urmare a relaxării regulii de 1 la 7, numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a început să crească ( 2.325 în perioada septembrie 2012 - iunie 2013), cele mai mari creşteri până în iunie 2013 fiind înregistrate la Ministerul Afacerilor Interne ( 2.062), învăţământul preuniversitar ( 1.493), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ( 908) şi Ministerul Justiţiei ( 419), iar cele mai mari scăderi fiind înregistrate în cazul Secretariatului General al Guvernului (-1.539), autorităţilor executive locale (-865) şi Ministerului de Finanţe (-413).
În contextul acestor evoluţii, Consiliul fiscal recomandă o abordare prudentă în trecerea de la regula 7 la 1 la cea de 1 la 1 şi o monitorizare foarte atentă a cheltuielilor de personal lunare,pentru a evita o depăşire a plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru 2013, ceea ce ar consemna o nouă încălcare a Legii responsabilităţii fiscale nr 69/2010.
Consiliul Fiscal este un organism guvernamental, creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos, capabil să atragă toate veniturile necesare şi să se achite de toate cheltuielile obligatorii. Membrii Consiliului Fiscal nu solicită sau primesc instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate. Consiliul trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung.
În prezent, consiliul este format din cinci membri, respectiv Ionuţ Dumitru, din partea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Răzvan Stanca - Banca Naţională a României, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Mosteanu - Academia de Ştiinţe Economice (ASE) şi Silviu Şeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani.
