Consilierul lui Merkel la Bucureşti: ”Propunerea unei armate europene trezeşte speranţe nerealiste”

Aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, Nikolaus Meyer-Landrut, consilier pentru afaceri europene al Cancelarului german, a vorbit în cadrul dezbaterii ”Evoluţiile recente din cadrul Uniunii Europene”, organizată de IER, despre sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei, propunerea preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, privind o armată europeană şi modul în care Berlinul vede Europa. În opinia sa, o armată comună europeană şi transformarea UE în stat federal nu sunt realiste în acest moment.

Referitor la situaţia din Ucraina, Landrut a subliniat că Germania va susţine Kievul în procesul important de stabilizare a economiei şi de implementare a reformelor agreate cu FMI şi a insistat pe soluţionarea conflictului ucrainean pe cale politico-diplomatică.

”Sancţiunile impuse Rusiei nu sunt un obiectiv în sine. Nimeni în Europa, cu atât mai puţin Germania, nu este mulţumită cu ele, dar ele sunt necesare pentru implementarea completă a acordurilor de la Minsk. Ele nu sunt menite să pedepsească pe cineva, ci sunt doar un mijloc pentru a atinge obiectivul unei soluţii politice. Dacă nu ne apărăm valorile, ne pierdem credibilitatea acasă şi în străinătate”, a susţinut oficialul german. El a precizat că Germania nu face distincţie între acordurile Minsk I şi II, deoarece acordul Minsk II nu a fost menit să-l înlocuiască pe primul, ci să contribuie la implementarea acestuia.

Consilierul cancelarului Angela Merkel a mai afirmat că dacă ”operaţiunile militare” (ruseşti n.r) vor continua, ”suntem pregătiţi pentru introducerea de noi sancţiuni”.

Întrebat de propunerea făcută de Jean Claude Juncker de a crea o armată europeană, care ”i-ar permite Uniunii Europene atât să facă faţă noilor ameninţări de la frontierele sale, cât şi să apere valorile UE”, Nikolaus Meyer-Landrut a răspuns că Germania speră ca noul preşedinte al Comisiei Europene să se ocupe mai mult de chestiuni economice legate de reluarea creşterii economice în zona euro şi în UE în general, decât de chestiuni militare. ”Nu trebuie să supraestimăm ce este posibil. Decizia de a trimite trupe în diferite teatre de operaţiuni va rămâne una naţională, luată sau aprobată de Parlamentele statelor membre”, a adăugat oficialul german. În opinia sa, în momentul de faţă apelul la o armată comună europeană trezeşte speranţe nerealiste.

Pe de altă parte, referitor la criticile aduse Germaniei că ar ocupa pieţele europene, fiind cea mai competitivă şi puternică economie, consilierul Angelei Merkel a susţinut că ”surplusurile comerciale germane nu sunt excesive iar majoritatea excedentului a fost realizat prin exporturi pe pieţe din afara UE, nu în interiorul Uniunii sau al eurozonei”. ”Pentru noi succesul economic al Europei depinde de răspunsul la întrebarea dacă UE îşi va păstra capacitatea de a rămâne competitivă la nivel global”, a adăugat el. Totuşi Landrut nu vede ”posibilitatea creării unei uniuni politice şi a unui stat federal european în viitorul apropiat”.

În opinia sa, cele mai mari provocări cu care se confruntă UE în prezent sunt reluarea creşterii economice, creşterea competitivităţii, crearea de noi locuri de muncă şi întărirea Uniunii Monetare.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.