Configuraţi-vă navigatorul propriei fericiri

Toţi suntem în căutarea şi aşteptarea propriei fericiri. Aşa este creată natura umană. Şi, deşi, fiecare din noi crede că este demn să o găsească, totuşi, căutarea fericirii constituie, în majoritatea cazurilor, un proces cu un termen nedefinit. Care să fie motivul? Poate, pentru că "navigatorul fericirii" nu este configurat corect?

Viaţa noastră este asemenea culorilor pielii de zebră. Evenimentele fericite ne aduc bucurii şi, în acel moment, simţim că am obţinut un adevărat succes. Însă, odată cu trecerea timpului, vechile victorii se uită, lăsând loc pentru noi dorinţe şi aspiraţii şi din nou ne confruntăm cu o insatisfacţie faţă de existenţa noastră. Există oare o cale de ieşire din această alternare de bucurii şi dezamăgiri?

Kennon Sheldon, un profesor de psihologie de la Colegiul de Arte şi Ştiinţe, împreună cu colegii săi, este preocupat de studierea "subiectului fericirii". Savantul a ajuns la concluzia că omul simte senzaţia de fericire după apariţia unor schimbări pozitive semnificative în viaţă, cum ar fi, de exemplu, o dragoste romantică sau o achiziţie mult-aşteptată. Însă, în scurt timp, sentimentul de fericire devine mai slab. Respectiv, comunicarea cu persoana dragă nu ne mai aduce bucurie şi cunoaştem tot mai multe neajunsuri ale acesteia. Lucrul achiziţionat nu mai pare a fi valoros şi iarăşi apare dorinţa - pentru ceva mai mare - pentru noi schimbări pozitive şi o nouă fericire.

Într-un studiu recent, în efortul de a determina nivelul individual de fericire al oamenilor, profesorul Sheldon a intervievat aproximativ 500 de persoane. Cercetătorul a aflat despre schimbările pozitive din viaţa lor, care au reuşit să le ofere un sentiment de fericire. După şase săptămâni, omul de ştiinţă s-a întâlnit din nou cu participanţii la studiu. Însă, majoritatea intervievaţilor nu au mai simţit bucuria de altădată, pentru că s-au obişnuit cu lucrurile care anterior i-au făcut fericiţi.

Profesorul Sheldon consideră că:"Oamenii nu mai simt fericirea, pentru că îşi doresc tot mai multe şi uită ceea ce au”. Totuşi, este oare posibil să-ţi păstrezi în viaţă doar banda de culoare albă şi să te simţi mereu fericit?

Probabil că da. Însă, trebuie să ne configurăm navigatoarele la un sistem corect de coordonate şi să ne orientăm după un satelit potrivit. Atât timp cât suntem legaţi de pierderi materiale şi achiziţii, vom experimenta mereu sentimentele de bucurie şi frustrare.

Viaţa umană, în această lume, este asemenea existenţei unui fluture de o zi. Ne naştem şi nici nu reuşim să observăm cum a trecut. E bine, dacă la apusul zilelor reuşim să reflectăm asupra acestui fapt, amintindu-ne despre tot ce ni s-a întâmplat. De cele mai multe ori, însă, moartea ne vizitează la fel de subit cum e venirea pe această lume.

O istorioară budistă ne prezintă foarte simplist subiectul căutării fericirii: ”Un om i-a spus lui Buddha, într-o zi: "Eu vreau să fiu fericit." Buddha l-a privit calm şi i-a răspuns: "Vrei? Atunci,scapă de acest EU, pentru că este un Ego. Apoi, scapă de VREAU, pentru că este o dorinţă. Acum, priveşte – a rămas doar FERICIRE".

Nu putem găsi fericirea, fiind într-o cursă constantă pentru atingerea unor scopuri materiale şi plăceri, manifestând o mulţime de dorinţe. Acestea sunt doar nişte iluzii temporare ale lumii noastre. În plus, nu vom putea fi fericiţi dacă ne gândim doar la propria persoană, reieşind din natura noastră egoistă. Şi, respectiv, nici nu are rost să introducem aceşti termeni în ”motorul de căutare” al navigatorului nostru personal.