Comunitatea Aromânilor a protestat la Parlament împotriva legii care-i include în sintagma "românii de pretutindeni"

Săptămâna trecută, pe 8 mai 2013, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 referitor la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în care sunt precizate principalele etnonime cu care sunt denumite persoanele de origine română şi cele care aparţin filonului lingvistic şi cultural românesc care trăiesc în afara graniţelor României.

În urma modificărilor făcute, actul normativ va avea următorul cuprins: "a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, dâco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus) denumite români de pretutindeni".

În acest context, Stere Samara, preşedintele Asociaţiei Comunităţii Aromânilor din România (ACAR), a declarat pentru Epoch Times, că "este lăudabilă" iniţiativa de a acorda "nişte drepturi pentru cei care sunt de origine etnică română", care locuiesc în afara graniţelor ţării, dar că "detalierea acestei sintgame de "români de pretutindeni" crează probleme în primul rând cu armânii din România şi din Balcani".

Stere Samara susţine că modul în care a fost formulat amendamentul pentru Legea 299/2007"crează probleme în primul rând cu armânii din România şi din Balcani, pentru ca aceştia, prin această detaliere, prin acest amendament care se propune, li se impune o identitate, cea de român".

"Problematica pe care o ridicăm este vizavi de proiectul de lege pentru amendarea legii nr. 299/2007, unde se solicită, prin acest amendament ca românii din afara graniţelor României şi vine şi specifică cine sunt românii din afara graniţelor ţării, să li se acorde nişte drepturi în România. Şi este foarte bine. Este lăudabilă această chestiune, de a se acorda nişte drepturi pentru cei care sunt de origine etnică română.

Numai că detalierea acestei sintgame «românii de pretutindeni» crează probleme în primul rând cu armânii din România şi din Balcani, pentru ca aceştia, prin această detaliere, prin acest amendament care se propune, li se impune o identitate, cea de român. Noi suntem conştienţi că suntem armâni şi împreună cu românii formăm acea latinitate balcanică şi nicidecum că suntem români. Deci nu dorim pierderea acestei identităţi", a afirmat, pentru Epoch Times, Stere Samara.

Preşedintele "Comunităţii Aromâne din România" consideră că amendamentul prin care a fost modificată Legea 299 din 13 noiembrie 2007 trebuia respins şi pentru aromâni trebuie iniţiat "un act normativ prin care să li se asigure acea discriminare pozitivă de care este nevoie pentru păstrarea limbii, culturii şi civilizaţiei armâneşti în România".

Astfel, mai mulţi armânii s-au aflat miercurea trecută în Parlament pentru a-i explica preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, că votul în plen la această lege trebuie să fie unul negativ.

Cu toate acestea, proiectul de lege a fost adoptat de deputaţi cu 293 "pentru", două "împotrivă" şi cinci abţineri. Actul normativ a fost iniţiat de senatorul PDL Viorel Badea.

De asemenea, Eugen Tomac (PDL), preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, le-a mulţumit colegilor deputaţi pentru adoptarea actului normativ, declarând în şedinţa de plen că după votul pozitiv dat legii "nu mai suntem 22 de milioane de români, ci 30 de milioane de români. Vă mulţumesc pentru vot".