Comisia Europeană va plăti doar parţial cererea 3 de plată din PNRR, România nu a îndeplinit 6 jaloane, printre care şi reforma pensiilor speciale

Comisia Europeană aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). România are încă 6 jaloane neîndeplinite, iar Comisia activează procedura de „suspendare a plăţilor”, ceea ce înseamnă că ţara noastră ar primi o plată parţială pentru etapele care au fost îndeplinite cu succes. Conform actualei evaluări, CE consideră că România a îndeplinit reforma microintreprinderilor, anterior considerată neîndeplinită, dar a ratat alte reforme, precum reforma pensiilor speciale, dar şi mari proiecte de infrastructură, scrie Economedia.

Comisia anunţă că a efectuat o evaluare preliminară pozitivă a principalei etape din cadrul celei de-a treia cereri de plată a României privind reducerea regimului fiscal special pentru microintreprinderi.

Până în prezent, 68 din cele 74 de etape şi obiective au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care totalizează 2 miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU.

Evaluare preliminară pozitivă a tuturor etapelor, cu excepţia a şase.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să determine schimbări pozitive pentru cetăţeni şi întreprinderi, concentrându-se pe tranziţiile ecologice şi digitale, transportul durabil, renovarea energetică, fiscalitatea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, bună guvernantă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi silvicultură.

Măsurile emblematice din această cerere de plată includ:

Reforma pieţei energiei electrice: Un nou cadru legislativ pentru stimularea investiţiilor în eficienţa energetică în industrie este acum în vigoare. Acesta elimină barierele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi stabileşte noi standarde pentru eficienţa energetică şi instrumentele financiare ecologice

Reforma regimului fiscal special pentru microintreprinderi:O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu şi mai transparent pentru microintreprinderi.

Investiţii în eficienţa clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea eficienţei energetice şi renovarea integrată a clădirilor rezidenţiale şi publice.

Activarea procedurii de suspendare

Astăzi, Comisia a constatat, de asemenea, că etapa 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinită în acest stadiu.

Această etapă se adaugă altor cinci din cea de-a treia cerere de plată a României pe care Comisia le-a evaluat ca fiind neîndeplinite în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste etape includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran în Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru gestionarea bazată pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernantei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.

Ca urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum este prevăzută în Regulamentul privind RRF. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste etape restante, primind în acelaşi timp o plată parţială pentru etapele care au fost îndeplinite cu succes.

Comisia a trimis evaluarea preliminară pozitivă a etapelor şi obiectivelor îndeplinite Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi emite avizul.

În acelaşi timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră că etapa 215 este nesatisfăcută. România are la dispoziţie o lună pentru a prezenta Comisiei observaţiile sale. După primirea avizului CEF şi analizarea observaţiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observaţiilor României, îşi menţine evaluarea conform căreia anumite etape intermediare nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. Suma suspendată va fi determinată prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendarea plăţilor (prezentată în anexa II la Comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini etapele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste etape au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, Comisia va ridica suspendarea şi va proceda la plata sumei suspendate.