Consilierul lui Bolojan: Noi trebuie să luăm taurul de coarne şi să spunem că dacă vom continua aşa cu birocraţia n-o să ne fie bine

Dragoş Anastasiu, consilierul onorific al preşedintelui interimar Ilie Bolojan pentru legătura cu mediul de afaceri, a pledat, în emisiunea "Europa printre rânduri", la TVR Info, pentru debirocratizare, simplificare, astfel încât să avem o mai mare competitivitate. Expertul a explicat că avem armate întregi de oameni care fac tot felul de reglementări ce nu fac decât ca business-ul să fie mai greoi.

Jurnalist: Domnule Dragoş Anastasiu, sunteţi consilierul onorific al preşedintelui interimar Ilie Bolojan pentru legătura cu mediul de afaceri, într-o perioadă foarte complicată pentru Uniunea Europeană, atât din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere social, cu multe schimbări politice surprinzătoare şi cu această ameninţare a războiului de la graniţele noastre.

Revenind la economie, încă de anul trecut, raportul fostului premier Mario Draghi a pus pe gânduri, să spunem aşa, clasa politică europeană, pentru că dacă în urmă cu 10-15 ani economia europeană era cot la cot cu cea americană, a ajuns în 2023 să fie la doar 65% din volumul economiei americane, ceea ce înseamnă o pierdere de competitivitate. Şi s-a întâmplat acest raport al lui Mario Draghi, al fostului premier Enrico Letta, care în esenţă vorbesc despre faptul că Europa duce lipsă de investiţii în inovaţie, care să ducă la o stimulare a afacerilor.

Şi a venit Comisia Europeană cu această busolă a competitivităţii, în care propune o serie de măsuri care să ducă la stimularea economiei. Dumneavoastră, cum vedeţi tot acest ansamblu?

Dragoş Anastasiu: Consiliul European a avut temă principală competitivitatea şi, într-adevăr, am pierdut viteză şi sunt multe aspecte pe care trebuie să le schimbăm, şi la nivel naţional, şi la nivel european.

Cred că ne e clar că dacă facem lucrurile cum le-am făcut până acum, nu o să ne fie prea bine. Şi un lucru despre care vorbim aici, la nivel european, dar şi la nivel naţional, este simplificarea, debirocratizarea. Avem armate întregi de oameni care fac tot felul de reglementări, de multe ori suprareglementări, care nu fac decât ca business-ul să fie mai greoi, implementările să fie mai greoaie.

Şi, de multe ori, se pleacă de la principii corecte, de la idei corecte, de verde, de digital, de protecţia consumatorului, de ce vreţi dumneavoastră. Cred însă că, la nivel de reglementare, s-a exagerat puţin, lucrurile s-au dus mai mult decât normal.

Jurnalist: Deci ştiţi cum se spune, America inovează, Europa reglementează.

Dragoş Anastasiu: Pe de o parte. Şi pe de altă parte, avem o diferenţă între Europa şi România. Pentru că Europa a reglementat aici, noi am venit şi am mai complicat lucrurile puţin, pentru că noi avem lipsa asta de încredere între noi, şi statul crede că privatul face tot felul de potlogării, privatul nu are încredere în stat. E o problemă la nivel naţional din punctul ăsta de vedere. Şi atunci, noi trebuie să venim la nivelul Europei şi cu Europa şi mai jos. Şi au început pachete de simplificare.

Jurnalist: Ei îşi propun această tăiere a benzii roşii, simplificare, practic. Sunt cuvinte multe, generoase în general, din partea Comisiei Europene, dar cum le punem în practică? Pentru că ştiu că cel puţin la nivelul Executivului de la Bucureşti au fost foarte multe discuţii, chiar în timpul Guvernului Dăncilă, era chiar un departament de simplificare. Ce au făcut toate aceste departamente?

Dragoş Anastasiu: Şi înainte, şi de la Cioloş. Fiecare a încercat câte ceva. Eu am făcut parte pe partea mediului de afaceri în cele mai multe astfel de iniţiative. Ele pornesc cu entuziasm, după care vine un NU hotărât din partea birocraţilor: asta nu se poate, asta nu se poate, asta nu se poate, justificări, de ce avem nevoie de asta, de ce avem nevoie de asta, de ce avem nevoie de asta, după care se schimbă decidenţii şi o luăm de la zero, şi iar o luăm de la zero şi aşa mai departe.

Ăsta este motivul pentru care în România lucrurile nu s-au implementat, dar totuşi s-au făcut progrese. Noi trebuie să luăm taurul de coarne şi să spunem că dacă mergem aşa în continuare nu o să ne fie bine. Începem în România. Europa ne-a dat o direcţie pe zona asta de simplificare. Şi important este să ne apucăm de treabă şi să avem determinarea să facem aceste lucruri.

Cred că şi pentru că am făcut parte din aceste echipe, una dintre greşeli a fost că ne-am propus prea mult. Îmi aduc aminte că aveam o listă 35 de puncte de simplificare şi n-am reuşit mare lucru. Hai să ne propunem trei lucruri prioritare care într-adevăr ne ajută la simplificare şi să le facem cu curaj şi nu numai cu curaj, cu credinţa şi cu convingerea că dacă nu le facem, n-o să ne fie bine.

Jurnalist: Avem şi problema capacităţii administrative. Vedem că din PNRR nu reuşim să deblocăm această a treia plată pentru că nu reuşim să ne încadrăm în benchmark-urile pe care ne-am angajat să le...

Dragoş Anastasiu: Asta este a doua problemă a României, care se cheamă competenţă şi o avem, în general, nu prea bine dezvoltată pentru că sistemul de educaţie nu ne-a ajutat, pentru că sistemul politic poate că n-a pus meritocraţia pe primul plan şi aranjamentele şi relaţiile personale şi aşa mai departe. Nu neapărat din rea-credinţă, dar pur şi simplu asta s-a întâmplat în ultimii 35 de ani şi cred că trebuie să schimbăm...

Jurnalist: Vorbind despre simplificare, cred că n-ar trebui să fim atât de duri cu noi înşine pentru că însuşi monstrul Bruxelles nu face decât să se complice pe el însuşi şi să adauge...

Dragoş Anastasiu: Dar Bruxelles a recunoscut problema şi a spus: venim cu pachete de simplificare, există ţinte precise, 25-30% pe anumite zone, sunt ţinte, avem aici principiul one in, two out: dacă venim cu o reglementare, scoatem alte două. În România n-am implementat aşa ceva, deci eu cred că lumea acum are determinarea de a face treabă.

Jurnalist: Citeam în documentul Busolei Competitivităţii că 60% din exportatorii europeni s-au plâns de inconsecvenţe de reglementare, deci există şi o fracturare a pieţei, practic suntem mai multe pieţe, în ciuda faptului că teoretic suntem o piaţă unică. Avem încă probleme în ceea ce priveşte pieţele de energie, pieţele de capital, bancare, care nu ne dau acel aplomb pe care-l are economia americană.

Dragoş Anastasiu: Un alt punct pe ordinea de zi e piaţa unică, inclusiv piese financiare, dar în general piaţa unică. Sunt teme recunoscute şi eu văd aici, la Bruxelles, un alt entuziasm, o altă energie în ideea de a schimba ceva. E adevărat, dat, sigur, de mesajele care vin din America, dat de partea de apărare şi siguranţa naţională, siguranţa europeană, care şi asta înseamnă competitivitate.

Jurnalist: Şi care, într-un mod fericit, ar putea să se îmbine, nu-i aşa?

Dragoş Anastasiu: Se îmbină şi noi trebuie să le vedem îmbinate, pentru că este o industrie, industria apărării, în care se investesc foarte mulţi bani şi care înseamnă foarte multă competitivitate, inclusiv pentru România şi poate să fie pentru România rurală. Adică sunt lucruri care se îmbină, nu se văd separat, aşa le vede Europa şi chiar de data asta văd dorinţa de a le implementa, nu doar de a discuta despre ele.

Jurnalist: Pentru toate acestea e nevoie şi de finanţare şi ştiu că în raportul Draghi se arăta la un moment dat că ar fi nevoie de injecţii de capital de până la 800 de miliarde de euro pe an. Asta înseamnă un PNRR în fiecare an, uriaş, ceva uriaş. Cum am putea finanţa acest lucru? Pentru că e foarte greu şi cu chestiunile legate de apărare, şi cu politicile de coeziune, politicile agricole comune, foarte dificil.

Dragoş Anastasiu: E foarte dificil şi nouă, în România, ne este suplimentar dificil pentru că anul trecut ne-am dus la un deficit practic inacceptabil. Ce pot să vă spun este că avem acces la resurse financiare din punct de vedere al Europei. Întrebarea este cum folosim acei bani şi cum îi folosim deştept, smart money ca să zic aşa. Avem 800 de miliarde pe care putem să îi folosim în zona de apărare. Şi eu aş începe ca la business: ce nu mă costă? Şi simplificarea, debirocratizarea nu mă costă. În schimb, poate să uşureze business-ul, uşurinţa business-ului poate să creeze plusvaloare, poate să crească PIB-ul şi aşa mai departe.

Deci, dincolo de banii de care avem nevoie pentru înarmare şi pentru diverse altele — politica de coeziune, politica agricolă şi aşa mai departe — avem lucruri de făcut care nu ne costă şi care stau în mâna noastră. Şi noi, în România, trebuie să ne gândim încă o dată, vin şi spun, că avem reglementări la nivelul ăsta, noi le-am dus aici. Dar să le ducem de aici până aici şi să ne fie mai uşor în business, nu ne costă nimic. Trebuie doar să vrem.