Comisia de la Veneţia pregăteşte avizul pentru România. La ce se referă acesta

Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit luni, la Strasbourg, cu Gianni Buquicchio şi Thomas Markert, preşedintele, respectiv secretarul Comisiei de la Veneţia.

Oficialul român a subliniat importanţa acordată de România cooperării cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), a cărei activitate se bucură de prestigiu şi apreciere pe plan internaţional. Titus Corlăţean a făcut referire la cooperarea strânsă, pe o serie de subiecte de interes, între autorităţile române şi experţii acestei organizaţii. Ministrul român a amintit că relaţia României cu instituţia respectivă are o simbolistică aparte, deoarece Constituţia României din 1990 a fost analizată de Comisia de la Veneţia.

Avizul Comisiei, în stadiu de pregătire

Titus Corlăţean şi Gianni Buquicchio au discutat despre avizul cu privire la ţara noastră, aflat în stadiu de pregătire la nivelul Comisiei de la Veneţia, din care a rezultat inclusiv necesitatea unor amendamente constituţionale. România şi-a prezentat disponibilitatea pentru un dialog cu experţii Comisiei de la Veneţia, pe baza conţinutului viitorului aviz. Avizul va reprezenta punctul de vedere al Comisiei faţă de două probleme: compatibilitatea actelor Guvernului şi Parlamentului României, de la începutul lui iulie, cu normele constituţionale şi legislaţia europeană şi cele două ordonanţe de urgenţă adoptate în perioada 3 - 6 iulie, privind prerogativele Curţii Constituţionale şi organizarea referendumului.

Au avut loc discuţii şi pe tema relaţiilor Consiliului Europei cu regiunile din vecinătate, Titus Corlăţean precizând, în context, necesitatea unei abordări echilibrate a celor două dimensiuni, sudică (Nordul Africii şi Orientul Mijlociu) şi estică (Asia Centrală).

Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, şi-a prezentat interesul pentru organizarea unui eveniment comun cu autorităţile române pe tema reformelor legislative şi constituţionale, cu participarea unor state arabe, pentru care experienţa tranziţiei din Europa de Est ar putea prezenta interes.

Comisia analizează schimbările de pe scena politică din România

Ministrul de externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit recent cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, căruia i-a transmis că opinia Comisiei privind evenimentele de la Bucureşti ar putea constitui baza unor discuţii viitoare privind reforma constituţională. Şeful diplomaţiei a precizat că opinia Comisiei de la Veneţia, solicitată în luna iulie de către secretarul general al Consiliului Europei şi de către premierul Victor Ponta, este aşteptată cu interes.

Preşedintele PDL Vasile Blaga a explicat recent reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia că socialiştii români diferă de cei din străinătate, aceştia neştiind „să guverneze decât confiscând instituţiile statului”.

“Fiecare dintre noi a încercat ca să fie convins asupra justeţei cauzei noastre, aceea de a apăra statul de drept pe parcursul bătăliei pentru referendum, instituţiile lui. Noi acolo, am spus-o şi acum şi în timpul campaniei respective, am apărat în România statul de drept de abuzurile stângii socialiste din România, pentru că am încercat să le explicăm că socialismul românesc nu seamănă cu cel de la ei de acasă. Socialiştii români nu ştiu să guverneze decât confiscând instituţiile statului. Aşa au făcut în permanenţă, şi în perioada 2004-2008 şi pe urmă. Ei vorbesc de politizarea Curţii Constituţionale? Hai să ne reamintim prima componenţă a Curţii. Toţi au fost numiţi de către ei. Aveau majoritate în Parlament. Preşedinte era domnul Iliescu. Şi-au numit inclusiv vicepreşedinţi ai partidului în Curtea Constituţională, judecători. Doar îi ştiţi. Deci am discutat cu Comisia de la Veneţia toate lucrurile acestea. Aşteptăm de la reprezentanţii Comisiei un raport obiectiv, cum de altfel sunt convins c-o să-l şi facă”, a afirmat Vasile Blaga, după întâlnirea PDL cu Comisia de la Veneţia.

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus membrilor Comisiei de la Veneţia că instituţiile statului funcţionează, chiar dacă guvernul şi majoritatea parlamentară au făcut unele abuzuri.

Oficialii europeni membri ai comisiei - trei experţi în drept constituţional din Finlanda, Italia şi Polonia - au verificat, în această vară, dacă a fost respectat sau nu statul de drept în timpul scandalului legat de referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu.

„Consider că o parte din instituţiile politice ale României, Guvern, majoritatea din Parlament, au făcut un lanţ de abuzuri, spre exemplu, faptul că l-au schimbat pe Avocatul Poporului, pentru că s-a blocat capacitatea Curţii de a analiza ordonanţele şi hotărârile Parlamentului. Astfel de acţiuni s-au întâmplat în perioada 3-6 iulie şi o parte dintre aceste abuzuri au fost corectate mai târziu de diferite instituţii”, a mai spus Traian Băsescu

Rolul Comisiei de la Veneţia

Comisia de la Veneţia a fost înfiinţată în 1990 printr-un Acord parţial al Consiliului Europei şi reprezintă un organism independent consultativ pe probleme de drept constituţional şi internaţional şi funcţionare a instituţiilor democratice.

Acordul parţial numără până în prezent 58 de state, alături de cei 47 membri ai Consiliului Europei regăsindu-se ţări din Asia Centrală (R. Kîrgîză, Kazahstan), Africa de Nord şi Orientul Apropiat (Algeria, Măroc, Tunisia, Israel), Asia de Est (R. Coreea) sau America Latină (Mexic). Acestora li se adaugă statele cu statut special sau de observator (SUA, Japonia, Africa de Sud), care fac din Comisia de la Veneţia instituţia cu cea mai extinsă acoperire geografică din cadrul Consiliului Europei.

Comisia de la Veneţia acordă asistenţă juridică prin intermediul avizelor punctuale şi a rapoartelor tematice, la solicitarea statelor membre sau a altor organisme ale Consiliului Europei.