Codul Penal asaltat din nou de politic. Conflictul de interese, pe rol la Comisia juridică din Camera Deputaţilor

Comisia juridică din Camera Deputaţilor va discuta în şedinţa de marţi un proiect legislativ de modificare a Codului Penal, prin care iniţiatorii îşi propun dezincriminarea unei serii de dispoziţii din sfera Conflictului de interese, relatează Hotnews. Dacă acest proiect va deveni act normativ, aleşii ţării îşi vor putea angaja rudele la cabinetele parlamentare fără a mai risca vreo condamnare.

Proiectul legislativ ce vizează modificarea art.301 şi a art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pe 1 aprilie, după ce a fost adoptat tacit de către Senat. Iniţiatorii demersului sunt deputaţii PSD Ciprian Nica şi Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minorităţi Ion Marocico şi deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.

Articolul 301 defineşte Conflictul de interese astfel:

"(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul sau, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile alin.(1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative."

Iniţiativa legislativă propune modificarea titlului articolului 301 prin înlocuirea sintagmei "Conflictul de interese" cu sintagma "Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" şi adăugarea la alin. (2) al acestui articol a unor situaţii pentru care dispoziţiile alin. (1) să nu fie aplicabile, aceste situaţii fiind:

- ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta;

- exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea de către subalterni a drepturilor legale ale acestora.

Totodată, deputaţii mai propun eliminarea din art. 308 din Codul Penal a trimiterii la art. 301.

Articolul 308, privind Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane, prevede în prezent: "(1) Dispoziţiile art. 289 - 292, 297 - 301 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin.(2) sau în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime".

Iniţiatorii proiectului de lege susţin că "punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 301 coroborate cu cele ale art. 308 din Codul penal ar avea implicaţii deosebite asupra persoanelor aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, producând efecte negative la nivelul tuturor persoanelor juridice prin periclitarea bunei desfăşurări a activităţii acestora".

"Astfel, prin prevederile art. 308, infracţiunile au fost extinse şi cu privire la indivizii care îşi desfăşoară activitatea profesională în cadrul persoanelor juridice de drept privat, ceea ce înseamnă că, de exemplu, în cadrul unor societăţi comerciale, fapta persoanei care în exercitarea atribuţiei de serviciu a decis angajarea unui apropiat, respectiv a unei rude, poate fi calificată ca infracţiune, această faptă fiind încadrată şi sancţionată potrivit legii penale. Or, pentru a fi calificată ca infracţiune, decizia trebuie să fie nelegală şi să prezinte un grad de pericol social. În cazul menţionat se observă că fapta nu aduce atingere valorilor apărate de legea penală.", scriu iniţiatorii.

Articolul original poate fi citit aici.

Reamintim în context că, în ultima perioadă, dezincriminarea conflictului de interese şi, în genere, modificarea Codului Penal astfel încât politicienii să devină de neatins, a fost una din preocupările de căpătai în Parlament.

Asdtfel, pe 6 mai, Camera Deputaţilor a adoptat cu o majoritate covârşitoare, proiectul de lege prin care primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

Modificarea amputează parte din prerogativele ANI, care nu va mai avea bază să îi acuze de incompatibilitate pe primarii şi preşedinţii de CJ care fac parte din conducerea acestor asociaţii şi a fost votată la nici două săptămâni după ce preşedintele Klaus Iohannis le transmitea aleşilor locali un mesaj în care vorbea despre necesitatea clarificării "regimului incompatibilităţilor.

Ulterior, pe fundalul valului de critici ale societăţii civile şi presei, preşedintele Iohannis a anunţat că actul normativ este susceptibil de probleme de constituţionalitate, motiv pentru care va sesiza Curtea Constituţională.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.