"În PAS cu justiţia socială" - Societatea civilă şi autorităţile publice se aşează la masa dialogului

Departe de a fi o simplă abstracţie golită de conţinut, justiţia socială este dezideratul care a reunit joi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile, instituţiilor publice, precum şi ai unor ambasade, în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), împreună cu Fundaţia Policy Center, Clubul Mamelor din Ferentari, Asociaţia Carusel, Asociaţia Human Catalyst, Asociaţia E-Romnja, Grupul de Iniţiativă al femeilor rome din Mizil şi publicaţia Decât o Revistă.

Intitulată "În PAS cu justiţia socială", dezbaterea a reunit la masa dialogului ONG-urile şi instituţiile publice, astfel încât, împreuna, să identifice soluţii pentru probleme care afectează viaţa comunităţii. Astfel, la eveniment au participat organizaţii relevante pe subiectele abordate, Ambasada Norvegiei, Ambasada Franţei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, SGG, Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei, reprezentanţi ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 5, Administraţia Prezidenţială şi alte instituţii.

Într-o alocuţiune dedicată conceputului de justiţie socială, ambasadoarea Regatului Norvegiei la Bucureşti, doamna Tove Bruvik Westberg a reamintit că o societate caracterizată de echitate se construieşte prin voinţă politică, încredere şi dialog:

"Ia timp să construieşti o societate cu un înalt grad de egalitate şi cu acces egal la servicii sociale. Este nevoie de voinţă politică şi de dedicaţie. Nu doar pentru un an sau doi, ci pentru mult timp. Este, de asemenea necesară voinţă pentru a vedea nedreptăţile, practicile incorecte şi pentru a reacţiona la ele", a arătat Tove Bruvik Westberg.

În opinia ambasadoarei, pentru construirea unei societăţi în care justiţia socială să funcţioneze este necesară încredere între cetăţeni şi stat, încrederea cetăţenilor că taxele pe care le plătesc contribuie la bunăstare şi că această bunăstare este corect stabilită.

"Prezenţa Parlamentului, a ONG-urilor şi a autorităţilor centrale şi locale este un semn al acestei interacţiuni atât de necesară în a face o societate mai dreaptă", a declarat ambasadoarea, reamintind că 40% din populaţia României este în risc de sărăcie, afectaţi fiind în special copiii, precum şi alte grupuri precum femeile de etnie romă care locuiesc în mediul rural.

Temele aduse în discuţie la dezbaterea de joi au fost următoarele:

Locuinţe sociale – Fundaţia Policy Center şi Clubul Mamelor derulează o campanie prin care încearcă să determine autorităţile publice să rezolve eficient situaţia evacuărilor iminente a 156 de familii sărace din Strada Iacob Andrei, Ferentari.

Cele peste 600 de persoane care locuiesc în blocurile ghetou din Ferentari au probleme financiare, probleme de sănătate, iar Fundaţia Policy Center şi Clubul Mamelor luptă să convingă fie Primăria sectorului 5, fie Primăria Capitalei să cumpere locuinţele pe care proprietarul, SC Administrare Cazare Cantine SA, vrea să le scoată la vânzare.

Graţie presiunilor făcute de cele două organizaţii, sprijinite de CeRe, primăria Municipiului Bucureşti, prin declaraţia edilului Sorin Oprescu, a decis în 12 februarie 2015. în cadrul şedinţei Consiliului General al PMB, că va rezolva situaţia evacuărilor iminente din strada Iacob Andrei din Ferentari prin achiziţionarea locuinţelor în cauză şi transformarea lor în locuinţe sociale.

Decizia va duce la evitarea unor costuri sociale ridicate, dar şi la evitarea costurilor financiare pe care municipalitatea ar trebui să le acopere ulterior evacuărilor: instituţionalizarea copiilor ajunşi în stradă, creşterea ajutoarelor sociale, creşterea costurilor pentru serviciile de adăpost, asistenţă socială, asistenţă medicală etc., arată CeRe.

ONG-urile implicate şi CeRe îşi continuă eforturile pentru a afla dacă Primăria Capitalei a alocat buget acestui proiect, care este stadiul demersurilor etc.

Intervenţie eficientă pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri - Asociaţia Carusel militează pentru dezvoltarea unei facilităţi sanitare care are ca scop reducerea consumului de droguri în spaţiile publice şi a riscurilor asociate, îmbunătăţirea calităţii vieţii consumatorilor de droguri şi contribuie la siguranţa şi calitatea vieţii comunităţilor locale.

În urma dezbaterilor de joi s-au stabilit paşii ce vor fi urmaţi, astfel încât înfiinţarea unor facilităţi sanitare să facă obiectul unui act normativ adoptat de Parlament.

Accesibilizarea programului Şcoală după Şcoală - SdS pentru copiii din zone defavorizate. Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst propune finanţare publică pentru programul SdS – cel puţin pentru şcolile din zone sărace – astfel încât copiii cu acces redus la resurse să aibă şansa la educaţie.

La patru ani de la publicarea legii Educaţiei Naţionale şi a unui Ordin de Minstru privind programul Şcoală după Şcoală, şcolile din zone dezavantajate, cele din mediul rural şi cele care au elevi romi au şanse aprope nule de a beneficia de servicii after-school. Mai puţin de 20% din şcoli beneficiau, în 2014, de programe de sprijin educaţional suplimentar, arată reprezentanţii Asociaţiei Human Catalyst.

În anul electoral 2014, reprezentaţii ONG-urilor au fost invitaţi să facă parte dintr-un grup interministerial constituit pe lângă Secretariatul General al Guvernului, grup care, după alegeri, s-a dizolvat. După numeroase insistenţe, preşedintei organizaţiei Human Catalyst i s-a comunicat că grupul de lucru pe acest program s-a desfiinţat şi nu mai există interes pe acest subiect.

În urma discuţiilor de astăzi cu reprezentantul Ministerului Educaţiei a rezultat că la nivelul acestui minister s-a înfiinţat o comisie pentru romi, iar programul şcoală după şcoală este prioritar şi a fost bugetat. Bugetul este unul îndrăzneţ şi îşi propune să finanţeze educaţie după şcoală pentru circa 10.000 de copii pe an, ceea ce înseamnă 32 de milioane de euro. La bugetul ministerului nu există însă această sumă, dar se speră că va fi primită la rectificarea bugetară din vară.

Participarea la procesul decizional al femeilor rome din zone defavorizate - Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome şi Grupul de Iniţiativă al femeilor rome din Mizil derulează activităţi prin care femeile rome să aibă o voce puternică în spaţiul public şi să fie ascultate de autorităţi.

Împreună, prin audienţe, petiţii, participări la şedinţele de Consiliu Local etc. femeile din Mizil au reuşit să determine primăria să pietruiască 13 străzi din cartierul "Cartier" al oraşului Mizil, astfel încât părinţii să-şi poată aduce copiii la şcoli fără să mai trebuiască să-i care în spate pentru a nu se scufunda în noroi.

De asemenea, femeile rome din Mizil au reuşit să convingă Primăria să le asigure celor din "Cartier" două robinete pentru apă potabilă, pentru ca cei mult prea săraci să-şi construiască o fântână şi să aibă de unde să ia zilnic apă pentru băut, spălat, gătit.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.